Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernantii au acceptat sa disponibilizeze in acest an 23.000 de salariati, insa negocierile cu FMI nu s-au finalizat inca. Fondul vrea ca banii pentru autostrada si drumuri sa fie cuprinsi in deficitul bugetar.
La doua zile dupa ce delegatia FMI a parasit Bucurestiul au aparut primele declaratii oficiale. Ieri, ministrul de Finante, Mihai Tanasescu, a afirmat ca scrisoarea de intentie a fost finalizata, insa nu a putut fi semnata deoarece a mai ramas de negociat valoarea deficitului bugetar, tinta pe care FMI vrea sa o foloseasca drept ancora de inflatie.DEFICITUL BUGETAR. Oficialii romani doresc ca banii alocati pentru proiectele in parteneriat public-privat sa nu fie inclusi in cheltuielile bugetare. In schimb, reprezentantii FMI insista ca acesti bani sa fie cuprinsi in buget, ceea ce ar mari deficitul acestuia cu 0,2% din PIB. "Fondul spune ca investitiile in drumuri sunt cheltuieli publice, in timp ce Eurostat le include la datoria publica. Aici urmeaza sa vedem, sa discutam. E vorba pentru acest an de circa 80 milioane de euro, ceea ce reprezinta cam 0,2% din PIB", a afirmat Tanasescu. O astfel de cerere a fost depusa deja de presedintele brazilian Luiz Inacio Lula, care a solicitat ca tarilor cu datorii la FMI sa li se permita sa investeasca mai mult in infrastructura, pentru a crea noi locuri de munca si pentru a reduce rata somajului. Deja premierul britanic, Tony Blair, s-a aratat interesat de propunere. Tanasescu a mai precizeazat ca va face o rectificare a bugetului pana la 20 iulie pentru a modifica deficitul bugetar (situat acum la 3% din PIB).
REDUCEREA CHELTUIELILOR PUBLICE. Scrisoarea de intentie mai prevede reducerea deficitul balantei publice (care include deficitul bugetar si cel cvasifiscal) cu 1,25% din PIB. Astfel, diminuarea deficitului cvasifiscal ar putea contribui la echilibrarea balantei publice cu 0,5% din PIB, iar deficitul bugetar cu 0,7%-0,8% din PIB. Pentru asta, salariile in sectorul public si de stat nu vor creste cu mai mult de 9% si vor fi disponibilizati circa 22.000-23.000 de oameni. Dintre acestia: 6.000 din transporturi (din societatile CFR Calatori, CFR Marfa, CFR Infrastructura), 7.000 din mine si 11.000 de la societatile din subordinea APAPS.
PRIVATIZARI. Programul
cu FMI mai prevede
finalizarea privatizarii
Petrom si a companiilor de
distributie a gazelor naturale
si a electricitatii in acest an. In
plus, cele 19 societati mari (cu
peste 1.000 de angajati) aflate
inca in portofoliul APAPS vor
trebui privatizate pana in
luna septembrie 2004.
( DANIELA IVAN
)
