Acţiuni contra salarii şi pensii

Statul român va începe în perioada următoare să vândă pachete de acţiuni la o parte din companiile pe care le deţine, pentru plata de salarii şi pensii, respectiv finanţarea deficitului bugetar.

Autorităţile anunţau la începutul anului că privatizarea se suspendă în România, deoarece activele companiilor s-au devalorizat din cauza crizei şi nu se pot lua la fel de mulţi bani ca până acum din vinderea companiilor sau a unor pachete de acţiuni.

Timp de şapte luni previziunile s-au tot în­rău­tăţit, pendulând de la o creştere de 2% a eco­nomiei până la o scădere de 8%. Vizita re­pre­zentanţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) pare că a accelerat procesul de găsire a unor surse alternative, şi anume vinderea unor participaţii ale statului. Şi alte state din jurul nostru au apelat la această soluţie, cum ar fi Polonia.

"Da, s-a luat hotărârea să se vândă (companii sau pachete minoritare la diverse societăţi - n.r.) pentru deficit. Statul mai are acţiuni la foarte multe companii, pe care se pot lua bani frumoşi, Petrom, Romtelecom, Poşta Română, de exemplu", a declarat pentru Jurnalul Na­ţional Mircea Ursache, preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).


ŞI TOTUŞI SE VINDE
Premierul Emil Boc declara la sfârşitul şe­dinţei de Guvern de la 5 august că 60 de socie­tăţi comerciale aflate în subordinea Ministe­rului Economiei şi Ministerului Transporturilor se află în fază de "evaluare, lichidare". Nu mai departe de ziua următoare, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, declara după o întâlnire cu reprezentanţii FMI că societatea CFR Marfă va fi scoasă la privatizare în 2010, statul urmând să primească pe ea "o sumă de ordinul miliardelor de euro". "La începutul anului viitor vrem să pregătim compania pentru a primi oferte cât mai atractive. Vom organiza o licitaţie internaţională la care să parti­cipe toate companiile străine de profil interesate de CFR Marfă. Nu vreau să fac acum o apre­ciere de calcul, dar sper să obţinem o sumă de ordinul miliardelor de euro", a spus Ber­ceanu.  Fostul ministru liberal al Transporturilor, Ludovic Orban, spera să obţină 2 mi­liarde de euro din privatizarea CFR Marfă.
Vinderea unor pachete de acţiuni la societăţi din portofoliul statului a mai fost pusă pe tapet şi în urmă cu câteva săptămâni.

"Capitalizarea CEC este o problemă a Comi­siei Europene. Eu am declarat public care e so­luţia pentru capitalizarea CEC, să se vândă 49% din acţiuni. Asta este o variantă a eco­no­miei de piaţă. Şi la Transgaz, şi la Transelectrica, de ce nu vindem 49%? E retorică întrebarea, că nu vând eu, dar e o formă de capitalizare", preciza Mircea Ursache, şeful AVAS la acea dată. El a ară­tat că, în pofida condiţiilor actuale de criză, valoarea de piaţă a respectivelor socie­tăţi nu a scăzut. Soluţia fusese propusă la acea dată de­oarece Comisia Europeană nu şi-a dat acceptul pentru capitalizarea CEC Bank cu 900 milioa­ne de euro, considerând-o ajutor de stat, de­oarece banca nu are probleme. Între timp, sta­tul ro­mân a majorat capitalul băncii cu 230 mi­lioane de lei prin recapitalizarea unei părţi din profitul pe 2008.
EXEMPLUL POLONEZ
În urmă cu o săptămână, guvernul polonez a mandatat Banca Handlowy pentru vânzarea a 10,4 milioane de acţiuni la Banca Pekao, repre­zentând 4% din cea mai mare bancă din Polonia, pentru finanţarea deficitului bugetar, potrivit Bloomberg. Polonia are nevoie de fonduri, după ce a ma­jorat, în luna iunie, ţinta de deficit bugetar cu 48%, la 27,2 miliarde de zloţi (6,6 miliarde de euro), în condiţiile în care cele mai grave turbulenţe economice din ultimul deceniu au redus veniturile din taxe.
Autorităţile poloneze vor să vândă în acest an toate participaţiile mici deţinute la companii listate pe bursă, printre care Telekomunikacja Polska, cel mai mare operator de telefonie din Polonia, dar şi Bank Handlowy.


CE POATE VINDE ROMÂNIA?
România poate obţine 3,8 miliarde de euro din vânzarea CFR Marfă şi a unor pachete mi­noritare la câteva dintre companiile unde este acţionar. Statul are în portofoliu mai mul­te companii, în special din domeniile energetic sau financiar, şi deţine o serie de pachete mi­no­ritare la alte companii privatizate deja. Prin­tre companiile care se doreau privatizate, dar pentru care decizia a fost amânată se află complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova. O altă serie de companii trebuiau să se listeze pe bursă, precum Fondul Proprietatea, Hi­droelectrica, cele trei filiale neprivatizate de distribuţie a energiei, Electrica, Nuclearelec­trica, Romgaz, aeroporturile Henri Coandă şi Băneasa, Timişoara şi Constanţa sau societăţile Administraţia Porturilor Maritime din Con­stan­ţa, Administraţia Canalelor Navigabile, Ad­ministraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi, Administraţia Porturilor Dunării Fluviale.