Aderarea la Uniunea Europeană începe să se întoarcă împotriva României

România nu ştie încă ce să ceară pentru viitorul cadru financiar al Uniunii Europene, nu şi-a definit strategia pentru 2020 în vreme ce schimbările observate în trendul european nu sunt favorabile ţării noastre în privinţa împărţirii banilor.

Problema este cu atât mai gravă cu cât negocierile între state au început deja iar noi am putea să ne trezim abia la “spartul târgului”, când totul va fi împărţit prin jocuri politice iar noi vom mai rămâne doar cu firimiturile. Aceasta este concluzia dezbaterii “România-proactivă în Europa; Participarea României la cadrul financiar european”.

“Deja se fac negocieri iar noi suntem în întârziere. Mai avem la dispoziţie maxim 18 luni, din care cel târziu până la sfârşitul anului trebuie să ştim ce vrem”, a declarat europarlamentarul Cătălin Ivan, iniţiatorul dezbaterii alături de Institutul de Studii Diplomatice.

Ce ar putea face România? Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie aplicată ne dă câteva idei. “Există decalaje mari între statele UE. România trebuie să atace evidenţiind inegalitatea alocărilor pentru Agricultură şI Cercetare-Dezvoltare”, a spus Voinea. Actualul trend european este axat pe reducerea subvenţiilor agricole, ceea ce ar fi un şoc pentru România. “Nu vom mai avea niciodată subvenţiile agricole pe care le-a avut Franţa”, a subliniat şI Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. România ar trebui să propună ca nicio schimbare drastică să nu se facă fără aprobarea opiniei publice şI să ceară chiar referendum pentru tăierile subvenţiilor pe agricultură.

Voinea a avertizat că din 2014 Bucureştiul nu va mai putea fi eligibil pentru bani din Fondul de Coeziune, creând o problemă suplimentară, deoarece cele mai multe proiecte depuse sunt din Bucureşti. Valeriu Tabără a indicat o altă linie ce ar putea fi urmată de România: problemele de mediu cu care se vor înfrunta locuitorii din sudul Olteniei şI în Dobrogea peste 8-10 ani din cauza încălzirii globale.
Tabără a mai calculat că ţara noastră pierde annual 187 TWh din suprafaţa agricolă de 3 milioane de hectare care rămân necultivate an de an, comparativ dacă s-ar cultiva pentru biomasă.

Aceste obiective, o dată propuse, ar trebui să fie urmărite de toate forţele politice indiferent de cine e la putere, iar strategia să nu se schimbe la după alegeri.