Instalaţiile de aer condiționat de pe maşini emit anual, pe glob, în jur de 420 milioane de tone CO2 echivalent gaze cu efect de seră (MtCO2e). Această cantitate se estimează că va creşte la 1,3 gigatone CO2 echivalent (GtCO2e) până în 2050 în lipsa unor noi măsuri pentru limitarea emisiilor, potrivit unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA). Prin creşterea eficienţei industriei de răcire a aerului, în următoarele patru decenii, la nivel global, emisiile de CO2e ar putea scădea cu maximum 460 miliarde de tone, cantitate echivalentă cu de opt ori nivelul de gaze cu efect de seră emis în 2018.
 
Totuşi, chiar dacă până în 2050 se anticipează că va creşte considerabil numărul autovehiculelor grele aflate în circulaţie, emisiile poluante provenite de la instalaţiile de aer condiţionat ar putea scădea cu 20% faţă de present, ca urmare a îmbunătățirii eficienței și trecerea la utilizarea agenților frigorifici cu un indice GWP (Global Warming Potential) scăzut. Acest indice, care este o măsură relativă, arată gradul de încălzire al unui gaz cu efect de seră în atmosferă. Începând cu 1 ianuarie 2017, utilizarea tuturor gazelor fluorurate cu efect de seră cu un GWP mai mare de 150 în vehiculele noi introduse pe piața din Uniunea Europeană a fost total interzisă.

Reducerea emisiilor de CO2e cu până la 460 miliarde de tone implică reducerea amprentei de carbon cu o valoare cuprinsă între 210 miliarde de tone și 460 miliarde de tone, prin eficientizarea instalaţiilor de aer condiţionat şi trecerea la substanţe refrigerante cu un impact nul asupra mediului. 

Costuri suplimentare de 2.600 mld. dolari 

Accesul la instalaţiile de răcire a aerului contribuie la reducerea pierderile de alimente şi a cantităţilor de deşeuri, stimulând securitatea alimentară și reducerea emisiilor asociate. Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) estimează că risipa de alimente și deșeurile provoacă până la 8% din total de emisii de gaze cu efect de seră, iar eliminarea acestora ar duce la reducerea costurilor cu până la 2.600 miliarde de dolari pe an. Lipsa lanțurilor de frig adecvate este responsabilă pentru aproximativ 9% din producția pierdută de alimente perisabile în țări dezvoltate și de 23% în țările în curs de dezvoltare. În aceste condiţii, schimbarea comportamentului consumatorilor, îmbunătăţirea accesului la industria de răcire a aerului şi a practicilor agricole ar evita eliberarea în aer a 93,7 GtCO2e între 2020 și 2050, din care impactul potențial al îmbunătățirii lanțurilor de frig ar putea fi de 19-21 GtCO2e.

Ajungem la 15 miliarde de aparate 

La momentul actual, se estimează că, pe plan mondial, funcţionează circa 3,6 miliarde de aparate de condiţionare a aerului, iar până în 2050 numărul acestora va atinge nivelul de 15 miliarde de unităţi. Prin dublarea eficienţei energetice a aparatelor, economiile de energie ar putea atinge 1.300 GW, echivalentul întregii producţii din China şi India din 2018, folosind pentru producerea ei hidrocarburi.

La nivel mondial, instalaţiile de aer condiţionat de pe vehiculele uşoare consumă între 3 şi 7% din consumul total de combustibil, dar pot ajunge până la 40% în zonele cu climă caldă sau umedă.