x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Afacerea soia

Afacerea soia

12 Mar 2004   •   00:00

Din ce in ce mai multi romani prefera sa consume in post produse vegetale, al caror gust seamana cu carnea sau lactatele. Pateurile, crenvurstii sau branza de soia au devenit baza unui mod de viata sanatos, dar si o sursa de venit pentru producatori.

Salamul cu soia, o marca de trista amintire din perioada ceausista, a recastigat increderea romanilor, care il cumpara mai ales in perioadele de post. Daca in timpul anului aceste alimente sunt consumate in special de catre persoanele care tin regim sau de vegetarieni, fiind mult mai putin cautate, producatorii spun ca in perioadele de post vanzarile cresc.

O piata in formare

Piata produselor din soia a inceput sa prinda contur in Romania doar in ultimii ani. "Este o piata in formare, probabil ca va merge mai bine in urmatorii ani, dar este nevoie ca mentalitatea oamenilor sa se schimbe, sa inteleaga ca este important sa mananci sanatos", spune Aurelian Eremia, producator de alimente din soia. In urma cu cativa ani existau foarte putini producatori de alimente vegetale, iar acestea se comercializau in special prin magazinele de produse naturiste. Acum exista firme care se ocupa exclusiv cu fabricarea pateurilor si salamurilor din soia.

Consum in crestere

Cererea de produse vegetale este in crestere, fapt demonstrat de reorientarea producatorilor de mezeluri din carne si catre fabricarea de alimente din soia. Astfel, in ultimul timp au aparut produse diverse, cum ar fi hamburgeri vegetali, crenvursti, pateuri, crochete, carnati, branza sau chiar lapte din soia.

"Am inceput sa fabricam produse vegetale de doi ani, iar cererea este in continua crestere", spune Cristian Ungureanu, directorul de distributie al unei firme producatoare de mezeluri. "Consumul de astfel de alimente creste in perioadele de post, dar din ce in ce mai multe persoane doresc sa manance fara carne nu numai cand tin post", mai spune Cristian Ungureanu. Pentru a vinde produse vegetale si din soia, producatorii trebuie sa castige increderea clientilor, iar alimentele sa fie cat mai gustoase.

Investitie de viitor

Investitia in fabricarea de astfel de alimente este destul de costisitoare, mai ales ca soia este una dintre plantele scumpe. "Pentru productia pe care o avem, de circa 25-30 de tone de preparate pe luna, ne sunt necesare circa 200 de tone de soia pe an", spune Aurelian Eremia. Producerea unor alimente, cum ar fi laptele de soia, este mai scumpa, daca sunt folosite si ingrediente din import. "Pentru acest lapte utilizam zahar din trestie, nerafinat, pe care il importam din Australia. Este mai scump, dar este mult mai bun", spune producatorul.

Pentru a te impune pe piata alimentelor de post, inceputul nu este usor. "Am inceput cu un capital de 1.000 de dolari, acum 6-7 ani, cand nu existau astfel de produse. Am fabricat pateuri vegetale, dupa care am diversificat gama de alimente din soia", spune Aurelian Eremia. Producatorii sunt de parere ca aceasta afacere va lua amploare pe piata romaneasca, pentru ca romanii tind sa manance mai sanatos. Statisticile arata ca in alte state, consumul de soia este mult mai mare, o parte insemnata dintre locuitorii tarilor nordice fiind vegetarieni. In unele state exista promotii pentru incurajarea consumului de soia, considerat un aliment foarte sanatos. In China, Japonia si tarile Asiei de Sud-Est, soia este utilizata pe scara larga in alimentatia omului. In SUA si Europa este procesata indeosebi pentru obtinerea uleiului si a srotului de soia. La nivel mondial, suprafata totala cultivata cu soia este de 76 milioane de hectare. Principalii producatori sunt SUA, Brazilia si Argentina, care realizeaza 90% din exporturile mondiale. Anual, Uniunea European importa circa 25-30 de milioane de tone de soia, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Romania a fost prima

Pana in 1989, Romania a ocupat primul loc in Europa in ceea ce priveste suprafata cultivata cu soia (512.000 de hectare). Dupa 1990, suprafetele alocate culturilor de soia s-au redus drastic, ajungand la 43.000 ha in 2001. In ultimii ani, productia de soia a crescut, in 2003 fiind cultivate 126.000 de hectare. Dintre acestea, 35.000 de hectare au fost cultivate cu soia modificata genetic. Culturile transgenice de soia sunt rezistente la erbicide, iar planta modificata genetic nu este daunatoare sanatatii. Soia produsa in Romania nu satisface nici pe departe necesarul de consum al tarii, anual fiind aduse din import cantitati importante de boabe si sroturi de soia, potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii.

Combate multe boli

Soia este o cultura foarte valoroasa din punct de vedere alimentar. Boabele de soia contin in medie 40% proteine, 22% lipide, 33% carbohidrati, 5% celuloza, precum si multe minerale si aminoacizi. Antioxidantii pe care ii contine au rol pentru inhibitia unor cancere, fiind indicata pentru femeile aflate la menopauza. Aceasta planta are rol protector in dezvoltarea diabetului si obezitatii, prin lipsa colesterolului, fiind si un factor puternic de diminuare a riscurilor de imbolnavire.

Nordicii mananca mai multa soia

Statisticile arata ca in alte state, consumul de soia este mult mai mare, o parte insemnata dintre locuitorii tarilor nordice fiind vegetarieni. In unele state exista promotii pentru incurajarea consumului de soia, considerat un aliment foarte sanatos. In China, Japonia si tarile Asiei de Sud-Est, soia este utilizata pe scara larga in alimentatia omului. In SUA si Europa este procesata indeosebi pentru obtinerea uleiului si a srotului de soia. La nivel mondial, suprafata totala cultivata cu soia este de 76 milioane de hectare. Principalii producatori sunt SUA, Brazilia si Argentina, care realizeaza 90% din exporturile mondiale. Anual, Uniunea European importa circa 25-30 de milioane de tone de soia, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
( IOHANNA ONACA )

×
Subiecte în articol: economic soia alimente