x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agricultura creşte, dar rămâne una de subzistenţă

0
Autor: Cristian Anton 30 Dec 2016 - 18:40
Agricultura creşte, dar rămâne una de subzistenţă Marin Raica/Intact Images Muncitori zilieri sapa pamantul, in Motatei, judetul Dolj, vineri, 16 iunie 2010. INTACT IMAGES/Jurnalul National/Marin Raica
Vezi galeria foto


Agricultura rămâne una din marile vulnerabilităţi economice ale României, chiar şi după integrarea în Uniunea Europeană. După zece ani de la aderare, cea mai mare parte a populaţiei rurale se bazează încă pe agricultura de subzistenţă, asociată cu sărăcia, productivitatea scăzută şi cu munca familială neremunerată. Iar acest lucru are un impact masiv asupra nivelului de trai real din România, în condiţiile în care 46% din populaţia ţării, practic jumătate, trăieşte în mediul rural. Agricultura reprezintă 29% din totalul locurilor de muncă, însă asigură circa 4% din PIB.

 

În 2006, înainte de aderarea la UE, această ramură a economiei reprezenta 8,8% din PIB, iar în anii anteriori se ridica şi la 10%. România a beneficiat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală de fonduri europene în valoare de 8,1 miliarde de euro, în perioada 2007- 2013. Aceeaşi sumă a fost pusă la dispoziţie şi pentru intervalul 2014- 2020. Fără doar şi poate, agricultura a crescut în ultimii zece ani, cu toate problemele sale, dar este totuşi departe de potenţialul său real.

Producţia agricolă, mult mai bună faţă de 2006

Zonele rurale se confruntă şi la zece ani de UE cu o multitudine de dificultă?i legate de educa?ie, sănătate, incluziune socială, infrastructura de bază, diversificarea locurilor de muncă, emigra?ie ?i îmbătrânirea popula?iei, după cum se arată şi în raportul de ţară pentru România realizat în 2016 de Comisia Europeană. Cu jumătate din populaţie la sate, decalajul evident dintre mediul rural ?i cel urban împiedică în continuare îndeplinirea obiectivelor na?ionale de dezvoltare economică ?i social, păstrând România la coada tuturor clasamentelor europene referitoare la calitatea vieţii. Totuşi, miliardele de euro de după aderare au sus?inut investi?ii pentru înfiin?area ?i dezvoltarea de ferme ?i la infrastructură, inclusiv drumuri, apă ?i canalizare, înfiin?area de întreprinderi ?i îmbunătă?irea competen?elor.

Intre linii

Datorită fondurilor europene, producă­torii agricoli români au reuşit să crească valorea producţiei agricole cu circa 35% în ultimii 10 ani, de la 11,3 miliarde de euro în 2006, la 15,3 miliarde de euro în 2015.

Pentru viitor, se pune accent pe cre?terea productivită?ii agricole, îmbunătă?irea cooperării între fermele de dimensiuni mici, cre?terea valorii adăugate a produselor agricole, crearea de locuri de muncă ?i dezvoltarea zonelor rurale.

 

Fermele nu sunt competitive

Productivitatea muncii în agricultură este, după zece ani de integrare europeană, de peste cinci ori mai scăzută decât media na?ională. Fermele continuă să nu fie competitive, cu o diversificare limitată a activită?ilor, ?i să depindă de pie?ele de mărfuri de la oraş pentru vânzarea produselor agricole, întrucât afacerile agroalimentare locale sunt limitate. Dezvoltarea agricolă este limitată de structura concentrată a exploata?iilor, de fragmentarea extinsă ?i de accesul limitat la credite. Fermele mari ?i medii care au nevoie de modernizare reprezintă doar 8 % din exploata?ii ?i gestionează 71 % din suprafa?a agricolă utilizată.

92 % din ferme sunt exploataţii de subzisten?ă.

Nici o schimbare, practic, de la momentul aderării României, în 2007. Accesul la credite este în continuare foarte dificil, fapt care împiedică dezvoltarea ?i utilizarea fondurilor UE.

Nu s-a rezolvat problema irigaţiilor

Agricultura mare consumatoare de energie ?i infrastructura de iriga?ii deteriorată constituie alte impedimente în calea competitivită?ii exploata?iilor. Suprafa?a totală acoperită de infrastructura de iriga?ii reprezintă 20 % din terenul agricol utilizat, dar suprafa?a irigată a scăzut în ultimii ani din cauza ineficien?ei sistemului, a costurilor de între?inere ridicate ?i a condi?iilor meteorologice, de care agricultura românească este încă mult prea dependentă. Există planuri de îmbunătă?ire a legisla?iei privind iriga?iile, dar nici o guvernare nu a reuşit să facă ceva concret, deşi a fost disponibil peste un miliard de euro în acest sens.

Fondurile europene au crescut sectorul vegetal. Zootehnia e în declin

Absorbţia fondurilor europene s-a concentrat majoritar în sectorul vegetal. Aşa se face că suprafaţa de teren cultivată a crescut cu peste 360.000 de hectare, de la 7,8 milioane de hectare în 2006 la 8,2 milioane de hectare în 2015. Drept urmare, producţia de grâu a României a crescut cu 44% faţă de acum 10 ani, cea de orz şi orzoaică s-a dublat, în timp ce producţia de porumb a stagnat. De asemenea, floarea-soarelui a crescut cu 13%, producţia de rapiţă a crescut de aproape cinci ori, iar soia a scăzut cu 24% în ultimii 10 ani. În ceea ce priveşte zootehnia, România şi-a dublat efectivul de caprine şi a crescut populaţia de ovine cu 30% după aderarea din 2007, însă efec­tivele de porcine şi bovine au scăzut cu 30%, România având cu 900.000 mai puţine vaci faţă de 2006. Totodată, numărul de păsări a înregistrat o uşoară scădere de 7% în ultimul deceniu.

Din importator net, am devenit exportatori

În 2006, România era un importator net de produse agricole, însă balan?a comercială privind produsele agricole ?i alimentare a devenit pozitivă începând cu 2013, ajungând până la 517,8 milioane de euro în 2014, ceea ce reflectă o u?oară îmbunătă?ire a competitivită?ii agriculturii. Plusul balan?ei comerciale a fost determinat de exporturile în interiorul UE, care au crescut treptat, de la an, până la 11% în 2015, faţă de puţin peste 2% cât erau în 2006. În acelaşi interval, ponderea importurilor agricole în totalul importurilor României a fost constantă, situându-se la aproximativ 9 %.

Performanţa agriculturii, afectată şi de învăţământ

Nivelul scăzut de instruire al locuitorilor din mediul rural afectează dezvoltarea economică ?i incluziunea socială. Rata de ?colarizare în învă?ământul primar ?i în cel secundar inferior a fost de 84 % la sate în perioada 2013- 2014, faţă de 97 % în zonele urbane. O creştere semnificativă, totuşi, din moment ce gradul de acoperire pentru toate nivelele educaţionale în rural a fost de 44,5% în anul 2006. Multe ?coli secundare superioare sunt în zonele urbane, ceea ce creează o eforturi suplimentare pentru elevii din mediul rural în ceea ce prive?te distan?a, timpul ?i costurile financiare. La zece ani de la intrarea în UE, aproape unul din trei copii din zonele rurale părăse?te ?coala înainte de clasa a noua. Printre factorii care contribuie la părăsirea timpurie a ?colii se numără sărăcia, munca sezonieră prestată de copii, nivelul limitat de instruire a părin?ilor, un grad redus de accesibilitate a serviciilor de educa?ie ?i infrastructura limitată. O treime din ?colile rurale nu îndeplinesc cerin?ele sanitare, aproape jumătate nu beneficiază de alimentare corespunzătoare cu apă ?i o cincime dintre acestea nu sunt conectate la canalizare, cu riscurile aferente pentru sănătate.

Libertatea de a munci afară depopulează satul

Integrarea europeană a creat o problemă uriaşă, a familiilor care se destramă după ce unul sau ambii părinţi pleacă la muncă în vestul Europei, iar fenomenul are o amploare mai mare în mediul rural. Mul?i copii sunt lăsa?i în ?ară de către părin?ii care lucrează în străinătate ?i au nevoie de îngrijiri specifice, însă furnizarea de servicii de îngrijire a copiilor ?i de servicii sociale este limitată. Zonele rurale tind să aibă o cotă mai mică din popula?ia în vârstă de muncă, iar îmbătrânirea popula?iei tinde să fie mai pronun?ată. Acest lucru exercită o presiune asupra capacită?ii de a lucra terenurile şi scade astfel productivitatea sectorului. Practic, libertatea obţinută pe 1 ianuarie 2007 de a pleca la muncă în UE a depopulat satele şi a încetinit dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural.

Am integrat în UE şi WC-ul din fundul curţii

Locuitorii de la sate au în continuare un accesul limitat la serviciile de bază, iar asta are un impact negativ asupra calită?ii vie?ii. În 2014, numai 27 % din popula?ia rurală era conectată la sistemul public de alimentare cu apă (faţă de 92,7 % în zonele urbane) ?i doar 5,3 % era conectată la sistemul de canalizare (82,8 % în zonele urbane). Doar 34 % din gospodăriile din mediul rural aveau o toaletă în interiorul locuin?ei. Ce-i drept, mai bine faţă de 2006, când mai puţin de 25% din locuitorii satelor aveau toaletă în casă. Condiţiile de viaţă au rămas precare în mediul rural şi la zece ani după ce am devenit membri UE. Asta în condiţiile în care normele impuse de Bruxelles trebuiau să ducă la dispariţia WC-urilor din curte şi racordarea la un sistem de alimentare cu apă şi canalizare.   


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Oferte pentru construcția tronsonului Zimbor - Poarta Sălajului din Autostrada Brașov - Oradea

Oferte pentru construcția tronsonului Zimbor - Poarta Sălajului din Autostrada Brașov - Oradea
Pentru contractul de proiectare şi execuţie a tronsonului Zimbor - Poarta Sălajului, parte a Autostrăzii Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea au fost depuse trei oferte din partea unei asocieri și a două...

Grupul Taparo începe producția a 10 milioane de măști pe lună

Grupul Taparo începe producția a 10 milioane de măști pe lună
Grupul Taparo din localitatea Târgu Lăpuş va produce circa 10 milioane de măşti de protecţie pe lună. Acestea vor fi livrate spitalelor şi unităţilor medicale din România...

Banca Mondială acordă României 400 de milioane de euro pentru oprirea răspândirii pandemiei cu coronavirus

Banca Mondială acordă României 400 de milioane de euro pentru oprirea răspândirii pandemiei cu coronavirus
Guvernul României a accesat linia de asistenţă financiară pre-aprobată, în valoare de 400 de milioane de euro, acordată de Banca Mondială pentru a contribui la prevenirea răspândirii pandemiei de...

Fondurile de pensii, sub presiunea crizei

Fondurile de pensii, sub presiunea crizei
În condițiile în care cotațiile de pe piețele financiare au scăzut destul de abrupt în ultima perioadă, pe fondul incertitudinilor provocate de pandemie, și plasamentele fondurilor de pensii (principalii...

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România

Retragere importantă de la conducerea UniCredit Bank România
În ședința Consiliului de Supraveghere UniCredit Bank din 2 aprilie 2020, Dan Pascariu, Președinte al Consiliului de Supraveghere, și-a anunțat decizia de a se retrage din funcție începând cu data de...

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.

Procurarea echipamentelor medicale în contextul pandemiei COVID-19. Disonanță între cadru legislativ și nevoile sociale în prezent.
Galerie Foto De la momentul decretării stării de urgență de către Președintele României prin Decretul nr. 195/16.03.2020, în contextul extinderii rapide a pandemiei COVID-19 la nivel mondial, România în doar câteva zile...

ANAF rambursează TVA în valoare de circa 4 miliarde de lei, în luna martie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează, în luna martie, TVA în valoare de aproape 4 miliarde de lei pentru 24.526 de deconturi, se arată într-unun comunicat al instituţiei. Media...

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză

Cîțu: Nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și pensii. Cred că economia își va reveni după criză
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus, joi, că, în contextul actual al crizei provocate de epidemia de coronavirus, nu sunt luate în calcul tăieri de salarii și de pensii. El a adăugat că este optimist și...

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”

Cristian Onețiu: „Se preconizează că fiecare lună de pandemie activă înseamnă 9 luni de recuperare economică”
Cristian Onețiu îi învață pe antreprenori cum să-și gestioneze afacerea în perioada crizei economice provocate de pandemia COVID-19.  Investitorul acționează în această perioadă ca sprijin pentru alți...

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,57% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat astăzi la 2,57% pe an, de la 2,55% pe an, miercuri, transmite Banca Naţională a României (BNR). În funcție de acesta se calculează costul creditelor de consum în lei cu...

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea

Curățătoriile de haine, obligate să rămână deschise, cer autorităților să-și suspende activitatea
Asociația patronilor de curățătorii și spălătorii de haine din mall-uri a transmis o petiție către autorități prin care cer suspendarea activitatății întrucât sunt expuși...

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență

Noi precizări despre obținerea Certificatului de Situație de Urgență
Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) a publicat noi detalii despre emiterea Certificatului de Situaţie de Urgenţă (CSU) pentru companii. Beneficiarii programelor naţionale care...

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele

Piața muncii: speranțe de revenire după 4-5 luni grele
Salariile românilor au crescut puternic anul trecut, în special în construcții și în sectorul bugetar. Cu toate acestea, suntem încă departe de standardele UE, atât la câștiguri, cât și la puterea de...

Planuri de criză și soluții de ultimă oră

Planuri de criză și soluții de ultimă oră
Galerie Foto Pandemia de coronavirus lovește dur afacerile din România. Fie că este vorba despre antreprenori de startup-uri sau de companii cu experiență îndelungată pe piață, criza economică a lovit în plin, însă sub...
Serviciul de email marketing furnizat de