Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut cu 14,3% în 2022, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, pe fondul majorării costurilor majorităţii produselor alimentare de bază, în condiţiile în care perturbările provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia au sporit temerile privind penuria de alimente, se arată în raportul Food Price Index al FAO. România a fost una dintre țările cele mai afectate de creșterea prețurilor, mai ales că ea este puternic dependentă de importurile de alimente.
Food Price Index măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În 2022 acest indice a crescut cu 14,3% față de anul precedent, după ce indicele înregistrase un avans de 28% în 2021 comparativ cu 2020.
În 2022, indicele preţului la cereale a urcat cu 17,9%, din cauza perturbărilor de pe pieţe, în urma războiului, a costurilor mai ridicate cu energia, a vremii nefavorabile şi a cererii globale mai mari de alimente. De asemenea, patru dintre cei cinci subindici alimentari ai FAO, cereale, carne, lactate şi uleiuri vegetale, atinseseră cote record, în timp ce al cincilea, zahărul, a fost la cel mai mare nivel din ultimii 10 ani.
Românii, loviți în plin de scumpiri
În România, prețul alimentelor a crescut anul trecut permanet, înregistrând recorduri greu de anticipat. Potrivit ultimelor date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), alimentele s-au scumpit cu peste 20% în anul care abia s-a încheiat, cele mai mari creșteri de prețuri fiind înregistrate la produsele de bază. Au fost însă alimente care s-au scumpit peste această medie, cum ar fi de exemplu pâinea, care se scumpise la sfârșitul lunii octombrie cu 27% comparativ cu perioada similară a anului 2020, cartofii cu 40,5%, uleiul cu 43,5% și zahărul cu aproape 63% etc.
Importăm 70% din consumul de alimente
La nivel alimentar, românii au ajuns să importe circa 70% din ceea ce consumă. Așa se face că am ajuns să importăm peste 80% din necesarul de carne de porc, 40% din carnea de pasăre, am devenit printre cei mai mari exportatori europeni de porumb și grâu, dar importăm pe bani mult mai mulți cocă congelată, produse de patiserie, napolitane, biscuiți etc. Aceeași situație o regăsin și la floarea-soarelui, unde România și-a trimis sămânța de floarea-soarelui la export cu 500-600 de euro/tonă și a importat ulei de floarea-soarelui cu 1.000 de euro/tonă. O explicație ar fi că România nu mai are decât trei fabrici de ulei mari și ele nu pot asigura necesarul de consum. Aceeași situație o întâlnim și la zahăr, unde din cele 33 de fabrici existente înainte de 1989, astăzi mai funcționează două (posibil 3 dacă fabrica de la Luduș se redeschide). Cu industria zahărului tăiată la fier vechi, România a ajuns să importe mai bine de trei sferturi din consum și numai în 2021 datele INS arată că am importat zahăr în valoare de 340 de milioane de euro, cu 25% mai mult decât în 2020.
Scumpirea produselor alimentare în România este mult mai mare decât o arată statisticile INS. Nu am înțeles niciodată cum INS ajunge la aceste cifre care mereu sunt bătute de realitate. Noi am reușit să depășim și statisticile FAO la scumpiri, dar asta nu trebuie să mire pe nimeni. În Ministerul Agriculturii nu mai există un departament care să răspundă de industria alimentară, nu mai există un secretar de stat care să aibă în sarcină coordonarea acestui sector care ține de securitatea națională. Așa cum s-a distrus agricultura, așa se distruge și industria alimentară. Guvernele au preferat să importe alimente decât să acorde facilități pentru dezvoltarea industriei alimentare proprii.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară
Fără strategie pentru industria alimentară
Toate aceste cifre care arată dezastrul în care se zbate industria alimentară românească este rezultatul inconștienței Guvernelor care s-au succedat la Palatul Victoria pentru că niciunul nu a avut vreo strategie de dezvoltare a acestei industrii. Efectul a fost că după integrarea în UE ea nu a putut să facă față acerbei concurențe existente pe această piață.
Dezastrul a crescut în 2022
Potrivit ultimului raport al Departamentul American al Agriculturii (USDA), publicat la începutul acestui an, în primele opt luni ale anului 2022, importurile totale de produse alimentare și agricole din România au crescut cu 14% față de aceeași perioadă din anul precedent. În 2021, România a importat produse alimentare și agricole în valoare de puțin peste 12 miliarde de dolari, sumă care a reprezentat o creștere de 17% față de 2020.
2023 nu vine cu vești bune
Deși Europa nu este în pericol să fie lovită de o penurie alimentară, accesul la mâncare va fi problematic și în 2023 pentru un număr din ce în ce mai mare de gospodării cu venituri mici, arată o analiză publicată de Comisia Europeană privind principalii factori care afectează securitatea alimentară pe termen scurt-mediu și lung. Estimările FAO indică faptul că în Europa circa 58 de milioane de persoane (7,8% din populație) sunt sunt afectate de insecuritate alimentară moderată sau severă. Comisia Europeană estimează că și în 2023 costurile de producție ale produselor agricole de bază vor continua să influențeze negativ prețurile de consum. Ele vor rămâne la un nivel istoric ridicat, iar creșterea costurilor de producție pe întregul lanț de aprovizionare cu alimente (electricitate, prelucrare, ambalare, transport, răcire și încălzire) va pune în dificultate toate întreprinderile, în special IMM-urile.
