Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reprezentanţii patronatelor susţin că solicitarea de garanţii bancare şi/sau imobiliare firmelor care cer amânarea plăţii datoriilor bugetare pe o perioadă de şase luni anulează efectul economic pe care măsura ar fi putut să-l aibă, iar afacerile cu probleme vor falimenta şi cu această facilitate.
"Este o măsură împotriva economiei. Statul nu te lasă să mori până nu mai ia ceva de la tine, prin impunerea de garanţii. E ca şi cum statul ar spune «dacă tot mori, de ce să te trimit eu la cimitir îmbrăcat în costum, te trimit în trening». Statul ar trebui să trimită firmele la doctor să vadă ce probleme au şi cum pot fi ajutate", a declarat Florin Pârvu vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Guvernul a decis, marţi, prin ordonanţă de urgenţă, ca firmele să poată beneficia de amânarea la plată pe o perioadă de şase luni a obligaţiilor către stat, acumulate după 30 septembrie 2008, pe fondul crizei financiare, dacă anterior acestei date au achitat la timp datoriile, cu condiţia să plătească obligaţiile curente.
În ordonanţa aprobată de Guvern şi obţinută de MEDIAFAX este prevăzut însă că firmele care vor solicita amânarea la plată a datoriilor bugetare vor fi obligate să garanteze rambursarea ulterioară a obligaţiilor restante printr-o scrisoare de garanţie bancară şi/sau imobiliară, care să acopere sumele amânate la plată, precum şi majorări de întârziere.
"Guvernul încearcă să ia măsuri pe termen scurt, dar care nu sunt coerente şi eficiente pentru mediul de afaceri. Într-o politică corectă România nu trebuia să fie afectată de criză", a spus Pârvu.
Secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, afirmă, de asemenea, că facilitatea este anulată de impunerea de garanţii.
"Cine are posibilitatea de a obţine garanţii nu are nevoie de amânarea platei datoriilor. Dacă pentru o măsură care ar putea avea efect economic pui condiţii de neîndeplinit, aceasta este de propagandă, nu de sprijin. Măsura nu va avea efect economic. Dacă o firmă face eforturi să se menţină pe piaţă, în condiţiile actuale şi are şanse să rămână în viaţă, de ce să-i mai ceri garanţii, trebuie lăsată pe piaţă", a declarat Pârvan.
El a adăugat că AOAR a susţinut amânarea datoriilor încă de la începutul anului, dar fără obligativitatea de a prezenta garanţii.
Pentru a beneficia de amânarea la plată a datoriilor bugetare, firmele trebuie să îndeplinească, cumulativ, o serie de condiţii, respectiv să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la 30 septembrie 2008, să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, să nu aibă înscrise fapte în cazierul fiscal şi să nu se afle în procedura insolvenţei.
Amânarea la plată poate fi solicitată, prin cerere, pentru obligaţiile fiscale datorate şi neachitate în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii. În cerere, firmele vor indica perioada pentru care se solicită amânarea la plată, care nu poate fi mai mare de şase luni.
Preşedintele UGIR-1903, Ioan Corâci, consideră că decizia Guvernului este discriminatorie faţă de companiile care şi-au plătit datoriile şi că nu va ajuta firmele cu nimic.
"Măsura va îndatora firmele şi mai mult. Cine are certitudinea că în şase luni de zile lucrurile vor sta mai bine, când toată lumea spune că suntem pe panta de cădere? Cine nu are bani să-şi plătească acum datoriile nu va avea nici peste şase luni", a declarat Corâci.
În opinia sa, iniţiativa arată că Guvernul "nu a înţeles nimic" din criza financiară.
"Obligativitatea ca firmele să prezinte garanţii imobiliare sau bancare este neconformă cu realitatea. Pare că Guvernul nu a înţeles nimic din această criză. Ce valoare vor avea garanţiile peste şase luni, dacă piaţa imobiliară este în cădere?", a spus Corâci, adăugând că măsură nu a fost analizată temeinic înainte de a fi lansată.
Facilitatea este justificată de Executiv, în actul normativ, prin criza economică-financiară care a afectat mediul de afaceri, generând diminuarea lichidităţilor operatorilor economici, creşterea ratei şomajului şi a riscului privind imposibilitatea asigurării nivelului de lichidităţi în vederea derulării activităţii curente.
Mediafax
Citește pe Antena3.ro
