„Ana are mere”. Le primeşte din Polonia şi Ungaria

Am putea produce mere cât pentru două Românii, dar cu toate acestea facem jocul străinilor. Polonia și Ungaria sunt principalele țări exportatoare, dar să nu uităm că producătorii de acolo primesc ajutoare pentru a-și duce mărfurile altundeva în spațiul intracomunitar. La noi, micii fermieri se plâng că nu sunt sprijiniți nici măcar pentru a accesa fonduri europene.

Voinești, producție în creștere Cine nu a auzit de merele de Voinești nu e român pe deplin. Merele le găsim în piețe, și asta pentru că micii producători din Dâmbovița au cantități infime pentru a putea să ajungă pe rafturile marilor magazine. În medie, cine sare de 3-5 ha de meri în Voinești se poate spune că e boier. Ce face statul pentru a stimula producătorii să-și mărească livezile sau să se unească într-o cooperativă pentru a-și mări forța de negociere? Mai nimic. Parlamentarii se mocăie să facă o Lege a cooperativelor, dar parcă cineva îi tot oprește să finalizeze proiectul.

Legea lui 51% avantajează mărul

Ion Oprea, președintele Asociației Pomicultorilor Dâmbovițeni, spune că noua lege a supermarketurilor ce așteaptă normele de aplicare de la Ministerul Agriculturii ar putea să le schimbe micilor fermieri percepția. „Cred că dacă li se asigură desfacerea, producătorii din bazinul nostru pomicol se vor gândi să se unească într-o cooperativă. Ce îi oprește aici? Păi, l-am întrebat pe dl Cioloș încă de pe vremea când era comisar la Bruxelles, dacă în Belgia este la fel ca în România. Adică, dacă fermierii de acolo sunt dublu impozitați dacă se asociază? Răspunsul îl primim de atunci încoace în sensul în care nu s-a modificat nimic”, spune Ion Oprea. La elaborarea ghidului de aplicare a măsurilor din noul PNDR, asociațiile de profil nu au fost consultate. Au fost chemate la discuții după ce aceste documente elaborate de ministerul de resort au fost transmise Comisiei Europene. "Tardiv! Mă chemi după ce ai scris toate bazaconiile acolo? Pentru ce? Păi, uneori unele prevederi sunt fără cap. Sunt chichițe de parcă românii nu ar vrea să ia bani de la Uniune. Una dintre chichițe la proiectele pe pomicultură vorbește despre potențialul pomicol”, spune Ion Oprea.

Vedeta fructelor este neglijată

Ion Oprea ne povește un episod din discuțiile avute la Ministerul Agriculturii pe vremea ministrului Daniel Constantin, care ne lasă consternați. Oficiali ai instituției i-au sugerat că alte fructe ar trebui avantajate, întrucât la mere ar trebui să-i lăsăm pe polonezi să-și desfacă marfa în România. Faptul că din start ministerul a capitulat în lupta cu importurile de mere ne spune cât de doritori suntem să avem un cuvânt de spus pe piața intracomunitară.

Laptele, cornul și... mărul?

Citește pe Antena3.ro

Care sunt fructele și legumele toxice. Numărul celor cu pesticide peste limitele legale s-a dublat față de anul trecut

Asta se întreabă și producătorii. În câteva zile, la Ministerul Agriculturii încep discuțiile pe programele școlare. Mărul ar putea ajunge din toamnă pe băncile elevilor. Cum ne-am obișnuit să fie o treabă românească și aici, vom vedea dacă se menține cerința ca cifra de afaceri pentru cei ce participă la licitații să fie una mare. Și se va ajunge ca în anii precedenți. O firmă-paravan care să îndeplinească această cerință va ieși câștigătoare, iar apoi va apela la intermediari pentru livrarea merelor. Prețurile din import vor face atunci legea.

 Regatul Prințului Charles

Pe lângă bazinul Voinești, care adună mulți producători mici la un loc, în țară mai sunt mari producători în judeţele Bacău și Mureș. La Malancrav, în județul Sibiu, este deja o pepinieră dedicată soiurilor tradiționale de pomi fructiferi din România, în livada deținută de Fundația „Mihai Eminescu Trust”, aflată sub patronajul Prințului Charles al Marii Britanii. Pomii fructiferi autohtoni vor ajunge în livada princiară bio ce măsoară 100 de hectare.

 Sucul românesc, foarte căutat

Din mere, mulți producători mici, și nu numai, au început să producă suc fie pasteurizat, fie presat la rece, pentru a-l desface imediat în piețe. În Voinești, spre exemplu, se produc săptămânal și se valorifică imediat 3.000 de litri de suc de mere. Și de pe plantaţia Prințului Charles iese un suc de mere bio, fără zahăr, doar în perioada când fructele sunt proaspete. La Malancrav, Sibiu, se produc 30.000 de litri de suc.

În Voinești, sunt 3.000 de ha de măr, iar anual se strâng în jur de 100 de mii tone de marfă. Anul acesta, după cum arată pomii, și dacă vremea nu pune probleme, producția va fi mai mare decât cea de anul trecut. Va depăși 20 de tone la hectar.

Adică, atenție, dacă nu specific în documentația pe care o depun pentru accesarea fondurilor europene faptul că plantez ceva pomi, se spune că nu am potențial pomicol. Fraților, dar toată ferma este pe pomicultură! Nu știu ce a fost în capul celor care au scris aceste ghiduri! Ion Oprea, președintele Asociației Pomicultorilor Dâmbovițeni

l România produce 535.000 de tone de mere, dar este insuficient;

l Suprafața cultivată cu mere este de 57.000 de ha în România;

l Merii care sunt plantați în noile exploatații vin din Olanda;

l Foarte puțini vin din stațiunile de cercetare românești.

Importurile din Polonia au cucerit piaţa

La ora aceasta, pe piața românească nu mai sunt mere autohtone. Totul e din import, din Ungaria și Polonia, iar prețul la care vine kilogramul la noi este de aproximativ 0,7 lei. „Păi, ăsta este costul de producție în fermele românești. Mai puneți transportul la piață, intermediarul care își ia un leu și deja am sărit cu mult peste prețul de import. De ce? Își permite polonezul să vină cu preț de dumping pentru că e intracomunitar și este susținut acasă de stat cu tot soiul de ajutoare financiare. Au o gândire și se vede. Ne-au cucerit piața. O spun cu părere de rău că suntem musafiri în țara noastră.”