x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Analiza - Grau putin si prost

0
Autor: Florina Zainescu 22 Aug 2006 - 00:00
Analiza - Grau putin si prost


Taranii stau cu granele in hambare, nemultumiti de pretul de vanzare, morarii sunt in colaps din cauza stocurilor foarte mari de faina, pe care nu reusesc sa le dea, in timp ce brutarii se plang ca e prea putina materie prima in silozuri. Razboiul a inceput.

Estimarile Ministerului Agriculturii arata ca anul acesta productia de grau este undeva pe la 5,6 milioane de tone, in medie 2.750 kg/ha. Mai mica cu aproape doua milioane de tone decat anul trecut, dar suficienta pentru a acoperi necesarul de consum intern (circa 3,5 milioane tone), necesarul de samanta si cel de furaje, dupa cum a apreciat Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii. Nici nu s-a incheiat secerisul, ca actorii de pe filiera cerealelor au si inceput sa se razboiasca.

DEPOZITARE. Taranii sunt nemultumiti de pretul de vanzare, desi acesta a urcat in perioada recoltatului de la 2.600 - 2.770 lei vechi pe kilogram, pana la 3.200 - 3.500 lei pe kilogram. Pentru ca au investit o gramada de bani in infiintarea si intretinerea culturilor, iar la preturile actuale nu pot sa-si recupereze banii, ei prefera sa tina graul in hambare, doar, doar silozurile si procesatorii or da mai mult. In plus, se tem sa nu fie furati sub pretextul prea multor "corpuri straine" si a unei umiditati prea mari a graului. "In momentul cand se vor hotari sa vanda, peste vreo doua luni, nu vor mai avea ce", a declarat Viorel Marin, presedintele patronatului morarilor si brutarilor, ANAMOB.

DEFICIT. Pana la ora actuala, in marile depozite comerciale au ajuns doar vreo doua milioane de tone de grau. "Pentru noi conteaza ce e in marile depozite comerciale. Noi de acolo ne aprovizionam. Ca or mai fi 1-2 milioane de tone sau 50 milioane de tone la populatie, nu ne intereseaza", a precizat Marin. Mai grav este ca, din cele doua milioane de tone de grane din silozuri, numai o cincime este optima pentru panificatie. Faina obtinuta din restul cantitatii trebuie tratata pentru ca franzela sa iasa buna, deci brutariile vor avea costuri suplimentare, a adaugat Marin. Procesatorii cred ca acoperirea necesarului de paine pentru populatie din productia de grau interna este pe muchie de cutit. "De anul viitor probabil va trebui sa cumparam de pe piata unica", crede Marin.

IN CRIZA. In acelasi timp, insa, morarii sunt in pragul colapsului deoarece au stocuri mari de faina pe care nu reusesc sa le vanda, in ciuda pretului derizoriu - 5.000 lei vechi/kg. "La un pret al graului de 3.300 lei/kg, pretul fainii ar trebui sa fie minimum 6.600 de lei, dar in realitate este sub 5.000 lei", spune Marin. O explicatie ar fi ca a scazut consumul de paine. "Ca urmare, au crescut stocurile de faina, in timp ce se cauta tarata. Pentru a-si onora comenzile din zootehnie, au macinat in continuare: 20% tarata ca sa vanda, 80% stoc de faina", a explicat Viorel Marin. Speculand, s-ar parea ca faina aflata acum in mori ar putea acoperi necesarul de consum al tarii pana la sfarsitul lui septembrie, ba chiar si o parte din octombrie. Drept urmare, aproape toate morile din tara sunt condamnate sa nu-si mai poata relua ciclul productiv, pentru ca raman fara bani. Iar scaderea preturilor nu pare sa le ajute prea mult.

EXPLICATII
"Productia modesta este cauzata de vremea nefavorabila, dar si de producatorii agricoli individuali, care lucreaza terenuri mici si nu au o tehnologie corespunzatoare" - Gheorghe Flutur, ministrul Agriculturii

CALITATE SI PRET
Agricultura nu are inca o statistica referitor la cat din graul recoltat este bun pentru panificatie, pentru ca Institutul de Bioresurse Alimentare n-a terminat analizele. Din ce au vazut, procesatorii spun ca noua recolta este buna din punctul de vedere al indicilor de panificatie, cu exceptia continutului de gluten. Este considerat bun pentru fabricarea painii un grau ce are minimum 22% gluten. Pentru acesta ei ofera, la ora actuala, un pret de 3.300 lei vechi pe kilogram. Daca bobul de grau are un continut de gluten de peste 24%, pretul urca la 3.500 lei/kg, iar pentru un procent de gluten de peste 27%, 3.700 lei vechi pe kilogram. Insa producatorii agricoli sustin ca, la o productie medie de 2.700 kilograme de grau la hectar, pentru a-si recupera cheltuielile si, eventual, a se gandi la un mic profit, ei ar trebui sa vanda cu 5.000 de lei/kg. Asta in conditiile in care productia normala ar fi trebuit sa fie de peste 4.000 de killograme la hectar. "Atat timp cat eu vand painea la un anumit pret, acesta imi spune cu cat sa cumpar graul. Producatorii trag cu dintii de piata, pentru ca ministerul arunca toata vina in curtea industriei, in loc sa vina si sa-i dea taranului diferenta de pret, asa cum se face in tarile Uniunii Europene", considera Viorel Marin.

GALATI: PRETUL GRAULUI ADUCE PIERDERI PRODUCATORILOR
Pretul graului ii nemultumeste si pe agricultoril galateni, pentru ca nu numai ca nu le aduce profit, dar le creaza si o pierdere de 520 lei noi. Astfel, daca an de an costurile de productie au crescut, pretul de vanzare a scazut. Calculele lor arata ca pentru un hectar de grau se cheltuiau, in 2004, 7,5 milioane de lei vechi, in timp ce in 2005 cheltuielile au crescut la 8,4 milioane de lei, iar anul acesta au ajuns la 8,8 milioane de lei vechi. In acelasi timp, in 2004 graul s-a vandut cu circa 3.200 de lei/kg, anul trecut cu 4.000 de lei/kg, iar acum cu 3.000 de lei/kg.

Anul acesta in Galati s-au obtinut una dintre cele mai slabe recolte din ultimii ani. Productia medie a fost de 2.535 kg/ha, in conditiile in care, pentru a fi considerata rentabila, trebuia sa situeze pe la 3.500 kg/ha, conform datelor DADR Galati. Mai grav este ca nici din punct de vedere calitativ recolta nu e buna, continutul de gluten fiind foarte scazut. Acest lucru se datoreaza lipsei de ingrasaminte administrate culturii in perioada de vegetatie a graului, spun specialistii DADR Galati. (Daniel Mihalascu)

IASI
Majoritatea iesenilor care au cantitati mari de grau refuza sa-l vanda, invocand pretul mic de pe piata. "Pretul oferit este la 3.000 lei /kg, iar cei care nu au obtinut o productie de peste 3.000 de kg/ha inregistreaza pierderi la acest pret si refuza sa vanda", a declarat Neculai Olaru, director adjunct la Directia Agricola (DADR) Iasi. El se bazeaza ca Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) va interveni pe piata si va cumpara si stoca o cantitate importanta de grau, regland astfel situatia. Insa nu stie care va fi pretul oferit de APIA. Productia medie de grau este de 3.010 kg/ha, cu 500 kg/ha mai mica decat anul trecut. (Mirela Cimpoi)

VASLUI
Agricultorii vasluieni au mari probleme: nu sunt cumparatori, iar cei care vor sa cumpere ofera preturi cuprinse intre 2.800 - 3.200 lei/kg de grau, in aceste conditii ei neputand sa-si acopere cheltuielile. "Unii sunt nevoiti sa faca asemenea compromisuri pentru ca au furnizori de achitat, cheltuieli pentru pregatirea noii recolte. Producatorii sperau la un pret cuprins intre 4.000 si 4.500 lei/kg, lucru care ar fi putut genera un mic profit", a declarat Iulian Vasile, directorul DADR Vaslui. Pana acum s-au vandut ceva mai mult de 6.000 de tone de grau din cele 140.000 tone obtinute in judet. Calitatea graului variaza, continutul de gluten din boabe avand valori cuprinse intre 16%-28%. (Ana Ionascu)

DOLJ
Productia de grau a judetului Dolj a scazut anul acesta cu peste 30% fata de 2005, pana la 403. 000 tone. Din fericire, circa 80% din grau e panificabil. Cel de calitate se vinde cu circa 3.500 de lei vechi kilogramul, in timp ce pretul celui prost coboara pana la 3.000 de lei vechi. (Mihai Gavrila)

VALCEA
La Valcea s-a realizat numai 70% din recolta de grau de anul trecut, productia medie fiind de 2.850 kg/ha. De vina, spun specialistii, nu a fost numai natura: "Aici intervine si potentialul economic redus al proprietarilor, care nu au dispus de ingrasaminte pentru intregul teren". (Alexandra Chivu)

ARAD: IDEAL PENTRU PANIFICATIE
Aradenii se lauda cu o recolta buna de grau anul acesta - 3.007 kg/ha (comparativ cu 3.100 kg/ha in 2005), si un continut de gluten de 24% - 28%, ideal pentru panificatie. Pretul de vanzare: 3.200 - 3.500 lei/kg. "Oamenii nu se inghesuie sa vanda. Productia nefiind mare in restul tarii, din cauza inundatiilor si a inghetului din Dobrogea, asteapta sa creasca pretul. Si bine fac! Eu cred ca pretul la grau va urca" - spune Gheorghe Cardos, directorul adjunct al DADR Arad. Taranii din Arad se asteapta ca la toamna sa porneasca bejania moldovenilor prin satele lor pentru a se aproviziona, atunci cand acolo recolta este slaba. (Andrei Ando)

PRAHOVA
Taranii cred ca s-a depasit productia de anul trecut, cand au fost cam 3.000 de kg/ha. In lanurile din zona de sud a judetului, au aparut gargaritele si pretul nu va ajunge nici la 4.500 de lei vechi. Unii ar vrea sa-l tina pana creste pretul, dar nu au spatii de depozitare. La Zanoaga si Dumbrava, anii trecuti graul era depozitat in caminul cultural, dar acum edilii nu mai sunt de acord, ca se fac rozatoare. (Nina Marcu)

CONSTANTA
Recolta de grau din acest an este de 20 de ori mai mica fata de cea obtinuta in urma cu 15 ani. Din cele 123. 854 hectare cultivate cu grau, peste 35.000 de hectare au fost calamitate, recolta din acest an diminuandu-se cu 30% - 40% din cauza inghetului din iarna. Producatorii considera ca pretul griului, de 2.900 - 3.200 lei /kg, este mult prea mic, marfa lor fiind "acceptabila". (Emilia Sava)
Citeşte mai multe despre:   economic,   anul,   vechi,   milioane,   tone,   grău,   producţia,   preţul,   marin,   gluten,   kg/ha,   lei/kg,   pret,   vanda,   recolta

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Marcu (ASF): Bursele din regiune, sursă integrată de finanțare

Marcu (ASF): Bursele din regiune, sursă integrată de finanțare
„Contează foarte mult valorile individuale și sunt remarcabile doar dacă sunt puse în valoare într-o construcție integrată, compatibilă cu cele mai bune practici internaționale”, a declarat Nicu Marcu,...

Prețul gazelor naturale pentru iarna 2020 / 2021 va fi similar cu cel din iarna precedentă pentru majoritatea consumatorilor casnici. Acoperirea consumului de gaze va putea fi asigurat din producția internă

Prețul gazelor naturale pentru iarna 2020 / 2021 va fi similar cu cel din iarna precedentă pentru majoritatea consumatorilor casnici. Acoperirea consumului de gaze va putea fi asigurat din producția internă
Piața de gaze naturale trece printr-o transformare puternică, care va continua și în perioada următoare. Vom asista la creșteri ale prețului gazului marfă față de prețurile actuale, fără ca această...

Două miliarde de euro pentru economia României, în următoarele șase luni

Două miliarde de euro pentru economia României, în următoarele șase luni
Mai multe domenii din economie urmează să beneficieze de circa două miliarde de euro, în următoarele șase luni. Banii provin din fonduri europene, după cum a precizat ministrul de resort, Marcel...

Începe construcția centurii orașului Târgu Jiu. Care este valoarea lucrărilor

Începe construcția centurii orașului Târgu Jiu. Care este valoarea lucrărilor
A fost semnat contractul în valoare de 207 milioane de lei, fără TVA, pentru construirea şoselei de centură a oraşului Târgu Jiu, arată Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere...

Avantajele unei platforme online de comparare a creditelor

Avantajele unei platforme online de comparare a creditelor
Obținerea unui împrumut a devenit din ce în ce mai ușoară datorită evoluțiilor recente din domeniul tehnologiei. Salturile spectaculoase ale tehnicii în materie de procesarea informației și în comunicații au...

Deficitul comercial al României ar putea ajunge la circa 19 miliarde de euro

Deficitul comercial al României ar putea ajunge la circa 19 miliarde de euro
Deficitul comercial al României se va ridica la circa 19 miliarde de euro în acest an, comparativ cu 17,3 miliarde de euro în 2019, potrivit președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai...

BNR va acționa în funcție de provocările existente din cauza pandemiei

BNR va acționa în funcție de provocările existente din cauza pandemiei
Banca Naţională a României (BNR) va acționa în funcție de provocările existente din cauza pandemiei de coronavirus, de evoluția macroeconomică, de cea a inflației și a mediului extern, potrivit...

Efectele revoluției online în relația dintre angajat și companie

Efectele revoluției online în relația dintre angajat și companie
Galerie Foto Cei mai mulți angajați de top nu mai acceptă ideea de a fi folosiți de companii, exclusiv pentru dezvoltarea organizației și în detrimentul dezvoltării lor profesionale. Foarte mulți profesioniști își pun, î...

Paradox românesc: industria se prăbușește, salariile cresc

Paradox românesc: industria se prăbușește, salariile cresc
Companiile au obținut, în general, creșteri ale volumelor de business, comparativ cu anul trecut, dar s-au văzut nevoite să direcționeze banii în majorarea salariilor, pentru a-și păstra personalul. Sau, mai...

Firmele românești nu fac față crizei economice provocate de pandemie

Firmele românești nu fac față crizei economice provocate de pandemie
Majoritatea firmelor care activează pe piața românească nu sunt pregătite să facă față crizei economice generată de pandemia de coronavirus, arată studiul realizat de compania de consultanță...

IMM-urile se pot digitaliza cu bani de la UE

IMM-urile se pot digitaliza cu bani de la UE
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM) care își propun să treacă la aplicarea de noi tehnologii și/sau să fabrice echipamente IT vor primi sprijin financiar din fonduri europene prin două scheme de ajutor - de...

Cîțu: Pensiile nu vor crește cu 40%

Cîțu: Pensiile nu vor crește cu 40%
„Nu vom permite în acest an o creştere a punctului de pensie peste ceea ce s-a putut face în acest moment. Rămâne aşa cum am stabilit la rectificarea bugetară”, a declarat ieri ministrul Finanțelor, Florin...

Majorarea pensiilor ar crește deficitul bugetar la 11% din PIB

Majorarea pensiilor ar crește deficitul bugetar la 11% din PIB
Majorarea pensiilor cu 40% ar crește deficitul bugetar la peste 11% din PIB în 2021, ceea ce înseamnă un adevărat cataclism pentru finanțele publice, arată raportul  "România - Zona Euro,...

116 ani de la primul raliu din România. Ce pierdere riscă ACR

116 ani de la primul raliu din România. Ce pierdere riscă ACR
În urmă cu fix 116 ani, între București și Giurgiu (dus-întors) s-a desfășurat, pe 22 septembrie 1904, prima competiție tip raliu din țara noastră, organizată de Automobil Clubul Român (ACR), înființat...

Mai mulți bani în contul pensiei Pilon II

Mai mulți bani în contul pensiei Pilon II
Valoarea medie a unui cont în sistemul pensiilor administrate privat - Pilon II - este de 8.859 de lei, înregistrând o creştere de 5,05% comparativ cu decembrie 2019, arată datele comunicate de Autoritatea de...
Serviciul de email marketing furnizat de