Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După terminarea stimulentelor acordate de autorități, în contextul pandemiei de coronavirus, impactul asupra pieței și a forței de muncă va fi negativ, întrucât cheltuielile guvernamentale din multe state vor reprezenta peste 50% din PIB, prin împrumuturi directe și indircte, arată analiza realizată de Saxo Bank.
"Ironia este că, deşi Covid-19 are un impact enorm, uman şi economic, riscul şi mai mare este reacţia noastră la criză. În cel mai bun caz, suspendăm economiile de piaţă, în cel mai rău caz le înlocuim cu capitalismul de stat. Acest model nu poate câştiga niciodată, întrucât pieţele deschise sunt necesare pentru a favoriza cel mai bine descoperirea preţurilor, alocarea bunurilor, inovaţia şi chiar democraţia", arată analiza.
Politicile monetare de susţinere ca răspuns la criza economică au apropiat instituţiile fiscale, monetare şi stimulentele totale pentru a lupta împotriva celei mai mari contracţii economice din anii 1930 şi au încurajat speculaţiile.
Mediul, asistența medicală, robotica, tehnologia informației vor avea rezultate bune.
Cererea de petrol va fi însă scăzută din cauza pandemiei.
"Deşi OPEC + a depus un efort enorm pentru a sprijini piaţa globală prin reduceri record ale producţiei şi conformitate ridicată, potenţialul ca ţiţeiul să recupereze din teren va fi limitat în a doua jumătate a anului 2020. Restricţiile de călătorie transfrontalieră pe cale terestră şi aeriană rămân în vigoare în întreaga lume şi, având în vedere că e puţin probabil ca milioane de lucrători să îşi recupereze locul de muncă curând, orice redresare a cererii de petrol se poate dovedi mai lentă decât se estimase. Chiar şi în această fază incipientă, unii încep să speculeze dacă cererea globală a atins un maxim în 2019 de unde va începe să scadă, pe măsură ce modul în care oamenii şi ţările se comportă şi interacţionează între ele se schimbă.", precizează Saxo Bank.
Un al doilea val al pandemiei nu va genera încă un şoc al cererii de țiței similar cu cel din luna aprilie.
"Majoritatea ţărilor vor opta în schimb să menţină cât mai mult din economia lor deschisă, având în vedere că declinul economic va fi şi mai grav. Prăbuşirea din aprilie încă evidenţiază capacitatea petrolului de a rata ţinta. Deşi ne aşteptăm ca preţul ţiţeiului Brent să revină la un interval cuprins între 50 şi 60$/b la sfârşitul anului 2020 sau la începutul anului 2021, perspectiva pe termen scurt indică o consolidare, preţul rămânând în cea mai mare parte a celui de-al treilea trimestru în intervalul 35$/b - 45$/b", mai susţin analiştii Saxo Bank.
Totodată, pandemia de coronavirus a scos la iveală dependenţa Europei de Asia, în special de China şi India, pentru producerea de echipamente şi dispozitive medicale, şi de substanţele din medicamentele.
Pentru a redobândi autonomia, Europa va trebui să diminueze cheltuielile cu relocarea lanţurilor valorice.
"Criza a fost ca o alarmă pentru guvernele europene şi societatea europeană în ceea ce priveşte nevoia urgentă de a diminua dependenţa economică şi medicală de restul lumii. Relocarea lanţurilor valorice nu este o idee nouă; este la fel de veche ca globalizarea în sine. Însă a revenit la modă în ultimii ani pe fondul protecţionismului în creştere - şi a câştigat mai mult teren în ultimele luni din cauza pandemiei. Teoretic, relocarea este o idee foarte atrăgătoare - întrebarea este dacă Europa are mijloacele de a-şi realiza ambiţiile şi de a deveni mai autonomă.", spun analiștii.
Comerţul din zona euro are un excedent masiv, în mare parte datorită Germaniei care a atins un excedent de 338 de miliarde euro în perioada martie 2019 - martie 2020, ceea ce reprezintă 2,8% din PIB-ul zonei euro. Este al doilea cel mai mare excedent comercial din lume, după China.
Investiţiile în infrastructura locală, schimbările climatice, energia eoliană şi solară, securitatea apei, apărarea şi infrastructura medicală locală oferă oportunităţi în spaţiul capitalurilor proprii - cu diversificarea portofoliului îndreptată către metale preţioase, investiţii alternative şi active reale", explică analiza.
Saxo Bank Group (Saxo) este axat pe tranzacţionarea multi-asset şi investiţii, livrând serviciul 'Banking-as-a-Service' clienţilor instituţionali. A fost fondată în 1992, cu prima platformă de tranzacţionare online lansată în 1998 şi are sediul central la Copenhaga. Banca are în prezent peste 1500 de angajaţi în centrele financiare din toată lumea, inclusiv Singapore, Shanghai, Tokyo, Hong Kong, Londra, Paris, Zurich şi Dubai.
Citește pe Antena3.ro
