Ancheta "Financiarul" - FNI: Schema unui jaf protejat de stat

29 Mai 2008 • 00:00

11:21 • Motto: "In Romania, ca oriunde in lume, o afacere trebuie sa se bazeze pe lege. (...) In privinta moralitatii unei afaceri, asta este alta dezbatere. Legile moralitatii nu le poti aplica in afaceri. Nu mai sunt de actualitate. Asa este oriunde in lume."
Sorin Ovidiu Vantu

Motto: "In Romania, ca oriunde in lume, o afacere trebuie sa se bazeze pe lege. (...) In privinta moralitatii unei afaceri, asta este alta dezbatere. Legile moralitatii nu le poti aplica in afaceri. Nu mai sunt de actualitate. Asa este oriunde in lume."
Sorin Ovidiu Vantu

"Financiarul" va prezinta o serie de documente FNI care lamuresc, intr-o mare masura, dedesubturile afacerii. Pentru inceput, publicam faimoasele liste pe care se afla numele celor (persoane fizice sau juridice) care au investit la FNI si care au retras sume uluitoare de bani, cu doar cateva zile inainte de dezastru. Majoritatea actelor le puteti consulta pe internet, la adresa www.financiarul.com.

de Edward Pastia

Sute de mii de romani care si-au investit economiile in unitati FNI au dormit linistiti crezand ca exista cineva care vegheaza pentru ei. Daca nu managerii fondului, macar statul, prin institutiile sale. Numai ca, dupa doar trei ani si ceva de activitate, la FNI s-a produs dezastrul. Cei care au condus FNI au fugit, banii s-au evaporat, iar anchetele pornite de autoritati mai mult au intarziat aflarea adevarului. "Financiarul" este acum in masura sa va prezinte documente inedite despre modul in care FNI a investit banii pe
care-i gestiona.

Actiuni necotate, multe fara valoare, actiuni cotate, dar cumparate la suprapret, tranzactii fictive si rascumparari de unitati la randamente uriase - iata cateva dintre ingredientele falimentului FNI. Daca la toate acestea adaugam politica agresiva de marketing, implicarea institutiilor statului si a unor banci comerciale, obtinem si motivele pentru care populatia a inghitit sloganul cu "dormi linistit, noi veghem pentru tine".

Odata ce ai investit ceva intr-un anume lucru, te astepti sa fii tratat cu respect - este o regula care se aplica oriunde, fie ca e vorba despre o investitie sentimentala sau una financiara. Nu discutam numai despre moralitate, ci si despre echitate in afaceri. La fel au stat lucrurile si cu sutele de mii de oameni care si-au investit economiile in unitati FNI. "Dormi linistit, noi veghem pentru tine" suna mai mult decat incurajator. Numai ca, dupa doar trei ani si ceva de activitate FNI, s-a produs dezastrul. Nici macar SOV Invest, administratorul declarat al FNI, nu avea o autorizatie de functionare in regula pentru Bucuresti. Cu alte cuvinte, Fondul a functionat ilegal mai toata perioada. "S-a retinut ca SC SOV Invest SA nu a solicitat la CNVM aprobarea schimbarii sediului din Constanta in Bucuresti, nedepunand un dosar special pentru avizarea schimbarii sediului, dar, indirect, in modificarile prospectului de emisiune avizate de CNVM prin Decizia 3136/14.07/1998, se prevede schimbarea datelor de identificare ale societatii de administrare. Nu exista autorizatie prealabila de functionare a SC SOV Invest SA, societatea a fost infiintata prin Sentinta Civila a Tribunalului Constanta (...). Se constata astfel incalcarea regulamentului CNVM (...)", se arata intr-un control al CNVM realizat ulterior caderii FNI.

Reteta falimentului a fost simpla. Fondul nu a fost infiintat pentru ceea ce se astepta lumea, potrivit denumirii. Tocmai se terminase epoca Gerald, Caritas, asa ca romanii "aveau nevoie" de ceva mai rafinat - FNI. In fapt, tot un joc piramidal. Partea proasta este ca multi si-au dat seama prea tarziu. De ce? Pentru ca a fost pus in miscare un angrenaj urias care a promovat agresiv "investitia" la FNI, pentru ca mass-media a fost ba prostita de asocierea FNI cu bancile comerciale si cu institutii ale statului, ba "adormita" de bugete mari de publicitate. Drept urmare, informatia reala nu a mai ajuns la investitori. Si nici valorile. Banii oamenilor au fost "aruncati" pe actiuni necotate la bursa, cu riscuri foarte mari. Este adevarat, existau in portofoliul FNI si ceva actiuni ale unor societati listate la bursa, dar ele fusesera cumparate la preturi duble sau chiar triple fata de valoarea lor reala. Nici macar SOV Invest, administratorul FNI, nu avea o autorizatie de functionare pentru Bucuresti. "SOV Invest SA nu a solicitat la CNVM aprobarea schimbarii sediului din Constanta in Bucuresti", se arata intr-o ancheta ulterioara a CNVM. Incepand de saptamana viitoare,

Angrenajul

Ce s-a intamplat de fapt cu FNI? Raspunsul, acum, dupa opt ani de la producerea "faptei", este simplu. Fondul National de Investitii nu a fost infiintat pentru ceea ce se asteapta lumea, potrivit denumirii. Tocmai se terminase epoca Gerald, Caritas. Asa ca romanii "aveau nevoie" de ceva mai rafinat - FNI. In fapt, tot un joc piramidal. Partea proasta este ca multi si-au dat seama prea tarziu. De ce? Pentru ca a fost pus in miscare un angrenaj urias care a promovat agresiv "investitia" la FNI, pentru ca mass-media a fost ba prostita de asocierea FNI cu bancile comerciale si cu institutii ale statului, ba "adormita' de bugete mari de publicitate. Drept urmare, informatia reala nu a mai ajuns la investitori.

In final, nici banii nu au mai ajuns la oameni. Chiar daca strategia investitionala a FNI (pentru anul 1998) suna, oficial, in felul urmator: "Optimizarea portofoliului fondului administrat in conformitate cu prevederile legal-normative in vigoare, pentru asigurarea cresterii unitatii de fond. Dinamizarea activitatilor pe piata de capital si cu precadere a tranzactiilor in Bursa si pe piata RASDAQ".

Pe romaneste, asta inseamna investitie in siguranta. De la teorie la practica insa, calea a fost atat de lunga, ca nu s-a mai respectat nimic. FNI a investit majoritatea banilor in actiuni necotate pe pietele reglementate. De exemplu, managerii Fondului au investit peste 13 miliarde de lei in titluri Industrial Export, o societate aflata nu tocmai in culmea dezvoltarii sale, iar majoritatea achizitiilor de actiuni s-au facut prin tranzactii cu persoane fizice. Cand politistii s-au deplasat, in cadrul anchetei ulterioare prabusirii FNI, la domiciliul declarat al acestora, au constatat ca... personajele respective nu exista!

Iata ce scria un politist in procesul-verbal: "Astazi (...) fiind in continuarea verificarilor privind contractul de cesiune de actiuni incheiat intre Grigore Ioan, in calitate de cedent, si FNI prin SOV Invest, in calitate de cesionar pentru un numar de 7.760 de actiuni la purtator emise de SC Industrial Export SA, ne-am deplasat la domiciliul mentionat in contract al cedentului respectiv, str. Tunari nr 156. Adresa nu a putut fi identificata, intrucat strada Tunari din sectorul 2 este numerotata de la 1 la 87. Pentru care am incheiat prezentul proces-verbal". Nu ne ramane decat sa credem ca ancheta nu s-a oprit aici, macar asa, de dragul investigatiei.

Fara cap si fara coada

Modul in care intelegea FNI sa investeasca nu s-a alterat spre final, asa cum poate ar fi unii tentati sa creada. Intr-un raport din martie 1998, Comisia Nationala de Valori Mobiliare atragea atentia asupra faptului ca portofoliul FNI are o structura riscanta, fiind constituit in proportie de aproape 70% din actiuni necotate. Doar putin peste 15% erau titluri cotate pe piata bursiera. Din nefericire, nici macar acestea nu valorau mare lucru. Cu mici exceptii, e adevarat... Oricum, dintr-o alta situatie intocmita de CNVM (30 iunie 2000), rezulta ca actiunile fusesera cumparate la valori duble sau chiar triple fata de valoarea lor reala. Astfel, pentru titluri Rafo Onesti s-au cheltuit 460 de milioane de lei, desi valoarea de piata a actiunilor era de aproape cinci ori mai mica. De asemenea, pentru un pachet de actiuni la Rulmentul Barlad s-au investit 1,64 miliarde, desi valoarea reala era de sapte ori mai mica. Aceasta este una dintre directiile spre care s-au scurs banii FNI. Situatia era identica si in ceea ce priveste societatile cotate pe RASDAQ si aflate in portofoliul FNI.

Bankcoop a deschis calea CEC-ului

Aproape tot timpul s-a vorbit despre celebrul contract prin care CEC garanta banii investitorilor FNI. S-a scapat insa din vedere un alt aspect. CEC intrase pe o cale batatorita de altcineva - Bankcoop. Pe 30 mai 1997, cele doua parti semnasera un contract de fidejusiune/cautiune (contract nr. 2509).

Din nefericire pentru CEC, Bankcoop a intrat in incapacitate de plata, asa ca a fost nevoie rapid de un inlocuitor. Altfel, era foarte greu sa inseli vigilenta investitorilor. Pana la urma, CEC a fost institutia bancara (de stat) cea mai afectata de dezastrul Fondului National de Investitii. Procurorii au stabilit ca aproape 19 milioane de dolari a investit in FNI statul roman, prin intermediul CEC. Pe site-ul "Financiarul" puteti consulta integral contractul CEC - FNI.

Numarul unitatilor de fond, raportat in functie de interese

Daca situatia investitiilor nu era contabilizata foarte exact, este evident ca nici numarul unitatilor de fond aflate in circulatie nu era unul real. Dupa caderea FNI, s-a aflat cu surprindere ca managerii Fondului aveau aruncate pe piata (in aprilie 2000) peste 75 de milioane de unitati de fond. Mirarea celor de la CNVM provenea de la scriptele oficiale, unde nu figurau decat aproximativ 34 de milioane de unitati. De doua ori mai putine! O luna mai tarziu (mai 2000), in actele FNI nu mai exista nici macar o unitate de fond. Lumea daduse deja bir cu fugitii.

Actiunile necotate, valoroase numai pentru unii

Despre cum se faceau afacerile la FNI va putem oferi un alt exemplu, extrem de interesant. In iunie 1997, FNI era in plina expansiune. Printre altele, a cumparat si actiuni la Bucuresti Turism SA, o societate aflata in... cadere libera. Vanzatorul actiunilor era nimeni altul decat arhitectul FNI, Sorin Ovidiu Vantu. Zis si facut. Omul de afaceri a cedat 5.787 de actiuni si a primit 2,488 de miliarde de lei, adica 430.000 de lei pentru fiecare actiune. Bucuresti Turism nu era cotata pe piata bursiera, dar era "foarte valoroasa" pentru un fond de investitii. Asa de valoroasa incat a fost trecuta in activul net cu suma de achizitie desi, potrivit CNVM, acest lucru incalca grav legislatia in vigoare. Iar tranzactii ca acestea au fost facute cu zecile, fie ca era vorba despre Sorin Ovidiu Vantu personal sau de interpusi sau SVM-uri "inventate" de el.

Cum s-au nascut afacerile "marca SOV"

Totul a pornit de la Gelsor, o societate care a fost infiintata in 1995 de Gelu Teodorescu (profesor de matematica la Universitatea din Iasi) si Sorin Ovidiu Vantu. Un an mai tarziu, urma prima mare lovitura: fabrica de seringi de unica folosinta SANEVIT Arad, una dintre primele societati listate la bursa. Gelsor a cumparat masiv actiuni la pretul minimal. De ce a facut aceasta achizitie? Simplu. SANEVIT avea exclusivitate de la Ministerul Sanatatii pentru vanzarea produselor sale in sistemul sanitar. Logic, dat fiind ca afacerile fabricii mergeau ca pe roate, pretul actiunilor a urcat spectaculos. Coincidenta sau nu, Gelsor a vandut participatia sa la SANEVIT cu doar cateva zile inainte ca guvernul sa decida ca nu este normal ca statul sa cumpere seringi numai de la un singur producator, fara licitatie. Profitul rezultat din vanzarea la timp a actiunilor a fost uluitor. Cei care au cumparat (printre care si SIF Muntenia) au avut surpriza sa constate, in scurt timp, ca actiunile nu valoreaza mare lucru in conditiile in care nu mai este unic furnizor. Concurenta pe piata era acerba... Cat despre Gelsor, se spune ca profitul rezultat in urma afacerii SANEVIT a fost de aproape 15 ori mai mare decat suma investita initial.

Citiţi şi: Ancheta "Financiarul": Aici sunt banii dumneavoastra: la FNI!

"Financiarul" va publica lista integrala a retragerilor din ultimele zece zile ale FNI.

Actiuni necotate, multe fara valoare, actiuni cotate, dar cumparate la suprapret, tranzactii fictive si rascumparari de unitati la randamente uriase - iata cateva dintre ingredientele falimentului FNI. Daca la toate acestea adaugam politica agresiva de marketing, implicarea institutiilor statului si a unor banci comerciale, obtinem si motivele pentru care populatia a inghitit sloganul cu "dormi linistit, noi veghem pentru tine".

Odata ce ai investit ceva intr-un anume lucru, te astepti sa fii tratat cu respect - este o regula care se aplica oriunde, fie ca e vorba despre o investitie sentimentala sau una financiara. Nu discutam numai despre moralitate, ci si despre echitate in afaceri. La fel au stat lucrurile si cu sutele de mii de oameni care si-au investit economiile in unitati FNI. "Dormi linistit, noi veghem pentru tine" suna mai mult decat incurajator. Numai ca, dupa doar trei ani si ceva de activitate FNI, s-a produs dezastrul. Nici macar SOV Invest, administratorul declarat al FNI, nu avea o autorizatie de functionare in regula pentru Bucuresti. Cu alte cuvinte, Fondul a functionat ilegal mai toata perioada. "S-a retinut ca SC SOV Invest SA nu a solicitat la CNVM aprobarea schimbarii sediului din Constanta in Bucuresti, nedepunand un dosar special pentru avizarea schimbarii sediului, dar, indirect, in modificarile prospectului de emisiune avizate de CNVM prin Decizia 3136/14.07/1998, se prevede schimbarea datelor de identificare ale societatii de administrare. Nu exista autorizatie prealabila de functionare a SC SOV Invest SA, societatea a fost infiintata prin Sentinta Civila a Tribunalului Constanta (...). Se constata astfel incalcarea regulamentului CNVM (...)", se arata intr-un control al CNVM realizat ulterior caderii FNI.