Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Incidentul petrecut pe 24 noiembrie, în Portul Midia, când nava Queen Hind, sub pavilion Palau, încărcată oficial cu 14.600 de oi, s-a răsturnat, scoate la suprafaţă grave deficienţe legate de exporturile de animale vii care pleacă din România. Având ca ţină preponderentă - peste 80% dintre ele - zona Golfului, acestea se realizează de multe ori în condiţii improprii, dar neregulile sunt acoperite de autorităţile din Portul Constanţa. În timp ce Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) tratează subiectul cu o tăcere mormântală, am aflat că medicii veterinari implicaţi, dar şi reprezentanţii altor instituţii, au fost chemaţi să dea explicaţii procurorilor despre modul cum şi-a făcut treaba, după ce Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa le-a deschis dosar penal pentru abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu.
Neoficial, se vorbeşte că în jurul acestor transporturi care încalcă normele europene în domeniu, se învârt milioane de euro negri, iar în timp a fost construită de importatorii arabi o adevărată mafie a cărei regulă de aur, tăcerea, este respectată cu sfinţenie chiar şi de oamenii statului român puşi să vegheze asupra respectării legii. Imediat după ce nava s-a răsturnat, autorităţile s-au grăbit să afirme că ea îndeplinea condiţiile de transport, iar încărcarea animalelor s-a făcut sub atenta supraveghere a medicilor veterinari oficiali. Astfel, în data 23.11.2019, sub supravegherea lor, a început îmbarcarea ovinelor, operaţiune finalizată pe data de data 24.11.2019. De asemenea, mai spuneau autorităţile, vaporul a fost autorizat sanitar-veterinar pentru transportul de animale vii de către DSVSA Constanţa, în luna martie 2019, pe baza evaluării realizate în conformitate cu prevederile legislaţiei UE şi naţionale în vigoare (Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2005 şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 16/2010, cu modificările şi completările ulterioare). Mai mult, conform procedurilor specifice privind controlul la frontieră al bunăstării animalelor vii destinate exportului, medicii veterinari oficiali au verificat animalele, vaporul şi documentele însoţitoare. În urma acestor riguroase controale, a reieşit că totul era perfect, că animalele erau clinic sănătoase şi apte pentru transport, iar densitatea prevăzută de legislaţie era respectată.
Minciuna iese la iveală
Primele operaţiuni de ranfulare a navei au scos însă la iveală grave încălcări ale legii. În primul rând, nava avea punţi duble, construite fără autorizaţie, pentru ca pe ea să fie încărcate mai multe animale decât ar fi permis capacitatea normală. Potrivit unor surse apropiate anchetei, urmează să se stabilească după ranfularea navei dacă pe ea au fost încărcate chiar mai multe animale decât cele declarate. Spraîncărcarea navelor care fac transporturi de animale vii spre zona arabă este o practică obișnuită prin care se obţin câştiguri foarte mari. Pe de altă parte, spun sursele, nu este exclus ca pe navă să fie găsite foarte multe animale fără crotaliu care să asigure trasabilitatea lor, aceasta fiind tot o practică uzuală, dar muşamalizată, pentru că ea le asigură un câştig mai mare importatorilor arabi. Animalele sunt cumpărate la preţuri derizorii din gospodăriile ţărăneşti de reţelele arăbeşti de samsarii, iar apoi sunt transportate cu camioanele la Constanţa. Cumpărarea oilor din gospodăriile ţărăneşti se face, la negru, la un preţ de 6-7 lei/kg, în condiţiile în care costul de producţie este circa 7 lei/kg, iar în zona Golfului ajung să se vândă cu 22-23 lei/kg. Vorbim astfel de câştiguri consistente nedeclarate pentru importatorii arabi, câştiguri pe care le facilitează chiar autorităţile portuare de foarte mulţi ani, evident, nu pe gratis. Acest gen de transporturi au o mortalitate foarte mare, de circa 10%, în condiţiile în care normele europene pentru bunăstarea animalelor acceptă doar 1%. Afacerea a intrat acum şi în atenţia Parchetului, care a deschis o anchetă în acest caz.
Citește pe Antena3.ro
În acte, una, pe navă, alta
Potrivit Ghidului ANSVSA privind protecţia şi bunăstarea animalelor în timpul transportului, pentru specia ovine, în cazul efectuării transportului pe cale maritimă, spaţiul minim necesar pentru un exemplar este stabilit în funcţie de greutatea animalului astfel: 20 - 30 kg/ 0,24 – 0,265 mp; 30 – 40 kg/ 0,265 – 0,290 mp; 40 – 50 kg/ 0,290 – 0,315 mp; 50 – 60 kg/ 0,315 – 0,34 mp; 60 – 70 kg/ 0,34 – 0,39 mp. În condiţiile în care cauza certă a răsturnării navei a fost supraîncărcarea ei, este clar că medicii veterinari din Punctul de Inspecţie la Frontieră (PIF) sanitar-veterinară care au verificat documentele şi au supravegheat îmbarcarea au închis ochii la această neregulă.
Două PIF-uri în Constanţa
Conform legislaţiei în vigoare, inspectarea navei şi supravegherea îmbarcării animalelor revine medicului veterinar angajat al unui Punct de Inspecţie la Frontieră sanitar-veterinară, aflat în subordinea unei Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în cazul de faţă fiind vorba despre DSVSA Constanţa. Conform organigramei, în Portul Constanţa funcţionează două PIF: unul în Constanţa Nord, incintă Port Dana 52-53 şi altul în Constanţa Sud Agigea, incintă Port, Poarta nr. 10, iar unii medicii de aici au avut sarcina să inspecteze nava, să supravegheze îmbarcarea animalelor şi să elibereze certificatul de export. Lucru pe care, oficial, l-au şi făcut, dar realitatea arată altceva. Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară păstrează tăcerea la mai bine de o lună de la accident, iar rezultatul auditării procesului de certificare sanitar-veterinară a animalelor care au fost îmbarcate pe nava Queen Hind nu a fost făcut public.
Pe nava Queen Hind, cu o suprafaţă totală utilă de 5.011 mp, au fost îmbarcate 14.600 de capete de tineret ovin cu o greutate medie de 47,46 kg/cap de animal. ANSVSA susţinea iniţial că spațiul alocat pe cap de animal a fost cu 10% suplimentar față de cel prevăzut de legislația în vigoare.
Singura instituție abilitată pentru a autoriza și monitoriza condițiile de bunăstare și sănătate pentru transportul animalelor vii este ANSVSA, prin punctele de inspecție la frontieră.
Adrian-Nechita Oros, ministrul Agriculturii
Umbra lui Geronimo
Noul ministru al Agriculturii, Adrian-Nechita Oros, l-a luat deja la ochi pe fostul președinte ale ANSVSA, Geronimo Brănescu, acuzându-l că anul trecut a „modificat legislația privind organizarea și funcționarea ANSVSA trecând punctele de inspecție la frontieră din subordinea ANSVSA centrală în subordinea directorului executiv la nivel local, în acest caz, a directorului executiv DSVSA Constanța”. Întâmplător sau nu, fostul președinte al ANSVSA este acum director-executiv al DSVSA Constanța, având în subordinea sa directă cele două PIF-uri din Portul Constanța, deci pe medicii veterinari oficiali care aveau responsabilitatea să realizeze controlul şi să supravegheze îmbarcarea animalelor pe Queen Hind.
Un sfert din oile salvate de pe vas nu aveau crotalii
Kuki Alexandru Bărbuceanu este preşedintele Asociaţiei ARCA şi se numără printre voluntarii care au salvat peste 250 de oi de pe vasul scufundat în Portul Midia. L-am întrebat dacă, în cursul acţiunilor de salvare, a constatat că există oi fără crotalii. „În momentele alea nu ne-am uitat atent, alta era treaba noastră principală”, ne-a declarat Bărbuceanu. „După aceea, însă, am constatat că, din cele 180 de oi care au mai trăit după ce au fost salvate, 40 nu aveau crotalii. Cei de la DSV spuneau că e posibil ca oile să-şi fi pierdut crotaliile în timpul salvării sau manipulării - ceea ce e foarte puţin probabil, că doar nu le-am tras de urechi.” Făcând un calcul matematic simplu, reiese că, la 14.000 de oi, cel puţin 3.000-4000 nu erau înregistrate legal. Bărbuceanu spune că, dintre oile salvate, unele aveau crotalii care indicau că animalul ar fi ajuns deja în Australia sau că ar fi fost demult sacrificat la abator. „E clar că, în privinţa trasabilităţii animalelor, e o varză totală.”
Bărbuceanu spune că verificarea oilor ar trebui să se facă nu atât la îmbarcare, unde procedura e complicată, dat fiind numărul mare de capete, cât la centrul de colectare, în momentul în care rumegătoarele sunt urcate în camion. „Acolo, în teorie, ar trebui să fie un medic veterinar zonal care să facă, obligatoriu, un certificat sanitar-veterinar de transport. Şi o listă cu oile şi cu crotaliile, care trebuie verificate. În practică, însă, totul merge pe încredere.” (L.B.)
