Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor era la sfârşitul celui de al doilea trimestu al anului de 9 la 10 la nivel naţional, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). În teritoriu, raportul dintre pensionari şi salariaţi era însă puternic debalansat. Astfel, dacă în Bucureşti acest raport era de 5 pensionari la 10 salariaţi, în judeţul Teleorman se înregistrau 17 pensionari la 10 salariaţi. Pe lângă această anomalie, aproximativ 3% din numărul de pensionari încasează pensii speciale, ceea ce face ca circa 11% din sumele cheltuite cu pensiile să fie direcţionate către această categorie. Ministerul Finanţelor spune însă că România nu are şi nu va avea nici în viitor o problemă cu plata pensiilor, estimându-se că ponderea acestei cheltuieli în PIB se va menține până în 2060 sub media UE, potrivit unui document al ministerului.
Deficitul la Fondul de pensii este de 14,1 miliarde în acest an şi ar urma să crească la 17,2 miliarde lei anul viitor. Doar cu câteva excepţii, judeţele României pot achita pensiile din contribuţiile sociale ale angajatorilor, restul plătindu-le pe datorie. Acum, pentru fiecare pensie plătită, un leu din trei este împrumutat. Situaţia nu este deloc roz, dar ea s-ar putea înrăutăţi dacă balanţa structurală primară ar reveni la valorile înregistrate în perioada 1998-2012, care ar fi generat o creştere a cheltuielilor legate de îmbătrânirea populaţiei.
Cheltuielile cu persoanele în vârstă, în creştere
Proiecția actualizată a creșterii cheltuielilor strict legate de îmbătrânirea populației indică pentru România un spor de 2,2 puncte procentuale din PIB până în 2060 (media europeană fiind de 1,8 puncte procentuale), potrivit analizei. Creşterea va fi generată de următoarele cheltuieli:
- 0,1 puncte procentuale din PIB reprezintă scăderea cheltuielilor cu pensiile (media europeană este de 0,2 puncte procentuale);
- 1,9 puncte procentuale din PIB reprezintă creșterea cheltuielilor cu sănătatea și îngrijirile pe termen lung (media europeană este de 2 puncte procentuale);
- 0,4 puncte procentuale din PIB reprezintă creșterea cheltuielilor din învățământ (media europeană este de 0 puncte procentuale).
5,225 milioane a fost, la sfârşitul trimestrului al doilea al anului, numărul pensionarilor, în scădere cu 9.000 de persoane.
Citește pe Antena3.ro
Intre liniiVârsta medie de pensionare standard din Uniunea Europeană este de 64,6 ani la bărbați și 63,4 ani la femei. România se află aproape de media europeană în cazul vârstei de pensionare a bărbaților, dar are cea mai mică vârstă de pensionare a femeilor alături de Polonia, Austria și Estonia.
Pensiile, puse sub presiune de evoluţiile demografice
Pe termen mediu şi lung, evoluţia sectorului de pensii va fi puternic influenţată de perspectivele demografice date de evoluţia ratei natalităţii, a speranţei de viaţă, precum şi de procesul inevitabil de îmbâtrânire a populaţiei. Viteza fenomenului de îmbătrânire, precum şi amploarea lui vor depinde de tendinţele viitoare în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, fertilitatea şi migraţia. Procesul de îmbătrânire rapidă va modifica raportul dintre populaţia la vârsta de pensionare şi populaţia activă, ceea ce va aduce schimbări majore în structura pe vârste şi implicaţii negative pe piaţa forţei de muncă. „Rezultatele estimate prin modelul de pensii Pension Reform Options Software Toolkit (PROST) indică o creştere a ponderii cheltuielilor cu pensiile din Pilonul I, de la 8,2% din PIB în anul 2013, la circa 8,4% din PIB la începutul decadei 2040-2050, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză, până sub nivelul din anul de bază”, se arată în analiza Ministerului Finanţelor.
Prognoza pe termen lung a cheltuielilor cu pensiile (% din PIB)
Categorie 2020 2030 2040 2050 2060
Pilonul I de pensii 8,1 8,1 8,4 8,4 8,1
Pilonul II de pensii - 0,1 0,4 0,7 0,8
Sursa: Comisia Naţională de Statistică
Populaţia vârstnică de 65 ani şi peste a depăşit cu peste 301.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,576 milioane faţă de 3,275 milioane persoane). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 107,7 (la 1 iulie 2016) la 109,2 persoane varstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2017), potrivit INS
