Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parteneriatele public-private incluse de ministerul Economiei pe lista celor 18 investiţii prioritare ale României aduc noi întârzieri faţă de termenele estimate iniţial şi dubii asupra faptului că acestea chiar se vor realiza.
Centrala de pompaj de la Tarniţa, investiţie estimată la 1,028 miliarde de euro, va fi gata în 2019, faţă de estimarea iniţiala de 2017, anunţată în urmă cu câţiva ani. Aceasta ar trebui să fie făcută de o companie mixtă, în care Hidroelectrica va avea 51% iar ceilalţi investitori vor veni cu bani, a declarat Răzvan Cojoc, director de dezvoltare al Hidroelectrica. Deocamdată compania românească n-are niciun partener, dar autorităţile au avut discuţii cu 150 investitori potenţiali interesaţi de proiect, dintre care în lista scurtă se regăsesc peste 10 companii. Cojoc a spus că e posibil să fie şi investitori chinezi. De asemenea, şi Verbund (Austria) este interesată.
Tot atunci ar trebui să fie puse în funcţiune şI reactoarele 3 şI 4 de la Cernavodă. Acestea sunt exact motivul pentru care centrala de la Tarniţa se construieşte, respectiv reglarea sistemului energetic. Iniţial, în Strategia Energetică din 2007, se menţiona că reactoarele vor intra în funcţiune în 2014 şI 2015, moment când se va începe şI exportul de energie de la ele. Anul trecut, documentele de scoatere la licitaţie a lucrării menţionau intrarea în funcţiune în 2016 şI 2017, pentru ca acum să se ajungă la 2019. Patru parteneri au părăsit proiectul, respectiv giganţii energetici europeni RWE (Germania), GdF SUEZ (Franţa), Iberdrola (Spania) şi CEZ (Cehia) şi au mai rămas doar statul român, prin Hidroelectrica, şI Enel (Italia) şi ArcelorMittal România.
"Vin chinezii sau închidem!”
Realizarea a două grupuri energetice pe cărbune la Doiceşti, proiect evaluat la 700 de milioane de euro, este un proiect aflat sub semnul întrebării. Termoelectrica a semnat un acord cu companie chineză, China Huadian Engineering, prin care s-au stabilit structura investiţiei şi planul de participare la proiect. "Compania chineză este interfaţa cu investitorul, statul chinez. La discuţii a venit şi Eximbank China, care analizează proiectul. Noi credem că societatea chineză va investi în Doiceşti”, a declarat Ştefan Aramă, şeful serviciului de privatizare şI cooperare din Termoelectrica, într-o conferinţă de presă. Societatea vrea să preia o serie de mine de cărbune din Muntenia, pentru a asigura materia primă centralei. Puterea instalată va fi de 500 MW iar chinezii vor veni cu cel puţin 30% din valoare, restul urmând să fie atras din credite.
Potrivit lui Aramă, dacă acest proiect eşuează, centrala de la Doiceşti va fi închisă. FMI a cerut Termoelectrica să închidă centralele Doiceşti şI Borzeşti deoarece produc energie la costuri foarte mari şI nu sunt viabile.
Gaze lichefiate din Azerbaidjan
România mai sprijină şI realizarea unui terminal de gaze lichefiate la Constanţa. Acesta va fi parte a interconectorului AGRI, iar proiectul are vosturi totale între 1,2 şI 4,5 miliarde de euro, în funcţie de capacitatea de transport. Gazele vor veni din Azerbaidjan în România via Georgia. Din Georgia vor fi lichefiate şI trimise cu vapoare speciale la Constanţa. Preţul gazelor ar putea fi, însă, mai mare decât cel la care România importă din Rusia. "Preţul gazelor ar putea fi mai mare decât cel la care importăm din Rusia. Fezabilitatea acestui proiect va fi decisă în urma studiului de fezabilitate”, a declarat Corneliu Condrea, directorul Direcţiei de Petrol şi Gaze din Ministerul Economiei.
Ministerul Economiei a prezentat trei scenarii de derulare a investiţiei.
În prima variantă, care vizează o capacitate anuală de transport al gazelor de două miliarde metri cubi, valoarea este de 1,2 miliarde de euro. Varianta a doua cuprinde o capacitate de transport de cinci miliarde metri cubi de gaze, situaţie în care costurile sunt evaluate la 2,8 miliarde de euro.
Varianta a treia vizează o capacitate de opt miliarde metri cubi de gaze şi costuri de 4,5 miliarde de euro.
În privinţa finanţării, există două variante. Prima ar fi majorarea capitalului companiei de proiect, fie prin emisiunea de acţiuni, fie prin creşterea valorii nominale a titlurilor existente.
A doua este atragerea unui investitor străin care să asigure realizarea studiului de fezabilitate şi care să participe şi la fazele ulterioare de construcţie.
Compania AGRI LNG Project Company este înregistrată la Bucureşti. În acţionariat figurează Romgaz, SOCAR (Aterbaijan) şi Georgian Oil and Gas Corporation (GOGC). Potrivit lui Condrea, mai multe state şi companii s-au arătat interesate să participe la proiect. Una dintre aceste companii este MVM din Ungaria.
