Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Speriaţi de perspectiva de a rămâne fără bani în ultima parte a vieţii, tot mai mulţi români se gândesc să strângă bani pentru a-şi rotunji pensia de stat. Problema este că mulţi se apucă prea târziu şi nu ştiu cum să-şi conserve economiile făcute cu greu în aceste vremuri tulburi, cu dobânzi la minime istorice.
Specialiştii spun că pensia ar trebui să fie cam 75-80% din venitul de dinainte de pensionare, ca să ne putem menţine nivelul de trai, însă în România pensia medie este de 930 de lei, iar venitul mediu net este de 2.076 de lei. Cu alte cuvinte, în medie, pensia reprezintă numai 45% din salariul mediu, iar tendinţa este ca acest procent să scadă şi mai mult în viitor. Singura soluţie este să economisim, iar analiştii economici ne recomandă să strângem lunar între 17-20% din venit pentru a avea un surplus la pensie. Marea problemă este cum să păstrăm aceşti bani şi mai ales cum să-i înmulţim acum când dobânzile bancare sunt negative, iar bursele merg tot mai rău.
930 lei este pensia medie în România.
Alternativa pensiilor facultative
Prima investiţie spre care am putea să ne orientăm este pensia facultativă, dar este bine să începem să contribuim cât mai devreme. De exemplu, ca să strângem bani pentru 20 de ani de pensie, e bine să punem deoparte bani cu cel puţin 20 de ani înainte de momentul în care ne vom retrage din activitate. Rata de rentabilitate, media ponderată a tuturor celor şapte fonduri Pilonul 3, a fost în ultimul an de 3,21%, potrivit statisticilor ASF. Este puţin, dar este mai mult decât oferă acum băncile la depozitele pe 12 luni.
Fonduri de investiţii, un risc asumat
Fondurile mutuale ar putea fi şi ele o soluţie, însă banii investiţi aici nu sunt garantaţi. Deci pot fi şi pierduţi, cel puţin o parte din ei, dacă se optează pentru investiţii cu risc mare, dar şi câştigurile pot fi de şapte-opt mai mari decât cele de la depozitele bancare. Cele mai mari randamente în acest an le-au adus fondurile “de acţiuni”, adică acele fonduri care au investiţii preponderent în acţiuni listate pe burse. Fondurile “Raiffeisen Russland – Aktien”, “NN (L) Latin America Equity” şi “NN (L) Materials” au ocupat primele trei locuri, cu randamente de 29,31%, 23,61%, respectiv 20,6%.
Există însă şi plasamente mai sigure, cum ar fi fondurile de obligaţiuni şi instrumente financiare cu venit fix, care au oferit câştiguri bunicele.
Şapte din cele 49 de fonduri de obligaţiuni aveau la finele lunii septembrie 2016 randamente de peste 10%, în condițiile în care, la aceeaşi dată, cea mai bună dobândă la un depozit bancar în curs (deci făcut undeva în cele 12 luni anterioare) nu depășea 5%. Totuşi, în cazul fondurilor de investiţii, nimeni nu ne garantează câştigul. Aşa se explică faptul că patru fonduri au înregistrat pierderi cuprinse între 3,63 şi 0,81% şi alte 31 au oferit câştiguri sub cele de la depozite, între 0,1 şi 4,9%.
Depozitele bancare: puţin, dar sigur
Pentru cei mai conservatori soluţia este tot depozitul bancar. Chiar dacă acum este o perioadă în care dobânzile sunt foarte jos, este de aşteptat ca în câţiva ani acestea să mai crească. Până la urmă, orice ban strâns este bun la bătrâneţe. Un calcul făcut de BCR arată că cine strânge 10 lei zilnic va aduna 61.453 de lei în 10 ani şi 227.811 lei în 20 de ani. Socoteala are la bază un randament de 5% pe an, destul de realist într-o perspectivă de 10 sau 20 de ani.
Aurul rămâne o investiţie bună
Gramul de aur a câştigat peste 18% de la începutul anului. Asta înseamnă că cine a cumpărat pe 4 ianuarie un gram de aur care se tranzacţiona cu 142,86 de lei şi l-ar fi vândut ieri cu 169,56 de lei, ar fi câştigat un pic peste 26 de lei. Însă dacă l-ar fi vândut imediat după Brexit, ar fi obţinut 30 de lei. Aurul este la modă ca monedă de refugiu în aceste vremuri grele pentru economisire în care dobânzile la depozite au ajuns negative şi investitorii nu mai au încredere în politicile băncilor centrale care au dat drumul tiparniţei de bani.
Diversitatea este soluţia pe care ne-o recomandă analiştii de investiţii personale. E bine să avem în depozite trei-şase luni de cheltuieli, poate chiar mai mult pe măsură ce înaintăm în vârstă. Pasul al doilea este să ne facem un portofoliu de asigurări de viaţă sau de pensii facultative. Abia ce ne rămâne e indicat să redirecţionăm către active cu risc, dar care aduc randamente mai mari. Un procent între 5 şi 10 din economii e bine să fie în aur.
