Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Construcţia Autostrăzii Bucureşti – Ploieşti s-a blocat pe tronsonul Bucureşti – Moara Vlăsiei, de data aceasta în zona Pădurii Surlari. În timp ce autorităţile vor să obţină autorizaţie pentru defrişarea unei părţi din pădure, ecologiştii propun realizarea unui tunel sau a unui pod de 1,5 kilometri care să nu deranjeze speciile protejate.
Construcţia Autostrăzii Bucureşti – Ploieşti s-a blocat pe tronsonul Bucureşti – Moara Vlăsiei, de data aceasta în zona Pădurii Surlari. În timp ce autorităţile vor să obţină autorizaţie pentru defrişarea unei părţi din pădure, ecologiştii propun realizarea unui tunel sau a unui pod de 1,5 kilometri care să nu deranjeze speciile protejate.
Lucrările la Autostrada Bucureşti – Ploieşti sunt blocate de circa două luni, deoarece Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România nu a obţinut autorizaţia de defrişare de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) pentru o suprafaţă de 4,1 hectare din pădurea de la Surlari, aflată în apropierea zonei Moara Vlăsiei. Pădurea de la Surlari a fost inclusă anul trecut în programul Natura 2000, menit să protejeze anumite specii de plante şi animale în habitatul lor natural. Odată devenit sit Natura 2000, orice loc, indiferent de proprietarul acestuia, este supus unor măsuri restrictive menite să afecteze cât mai puţin speciile protejate în respectivul spaţiu.
ARIE PROTEJATĂ. “Zonele declarate sit Natura 2000 au fost desemnate în urma unor studii ştiinţifice amănunţite. Pădurea de la Surlari a fost declarată sit Natura 2000 anul trecut, însă nu cunosc foarte multe amănunte, deoarece nu am fost la faţa locului”, a explicat Nagy Zoltan, preşedintele ANPM. Acesta a spus că legislaţia în domeniul protecţiei mediului cu privire la Natura 2000 prevede condiţii restrictive, însă, având în vedere că realizarea unei autostrăzi este un proiect de interes naţional, autorizaţia de defrişare nu va întârzia să apară. Nagy a declarat că pădurea ce ar urma să fie defrişată adăposteşte “câteva specii de păsări mici”, însă nu a putut preciza care sunt acestea, deoarece este în concediu şi nu are documentaţia necesară la îndemână.
AUTORIZAŢIE. În prezent, reprezentanţii ANPM aşteaptă de la CNANDR studiul de impact asupra mediului pentru a putea emite autorizaţia de defrişare. “Sper ca în două luni de zile, dacă nu chiar mai devreme, să se deblocheze situaţia cu Autostrada Bucureşti – Ploieşti. În acest moment, trebuie obţinut acordul de mediu pentru defrişarea acestei păduri, care este sit Natura 2000. Procedura este destul de complicată, iar condiţiile sunt extrem de severe”, a spus Nagy Zoltan.
BANI. Conform contractului semnat în 2006 de reprezentanţii CNADNR cu consorţiul alcătuit din Spedition UMB, Euro Construct Trading ’98 şi Pa&Co Internaţional, care realizează lucrarea Moara Vlăsiei – Ploieşti, valoarea lucrărilor era de 200 de milioane de euro. Deoarece firma Search Corporation, care a realizat studiul de fezabilitate, a recomandat utilizarea de balast în loc de pămânat, consorţiul a solicitat suplimentarea sumei cu 30 de milioane euro. Mai mult, fiecare schimbare survenită pe parcursul lucrărilor se va plăti separat de contractul semnat în 2006. Lucrările începute la tronsonul Bucureşti – Moara Vlăsiei (19,5 kilometri) vor fi finalizate la sfârşitul anului 2009, iar termenul pentru cel de-al doilea tronson, respectiv Moara Vlăsiei – Ploieşti (42 de kilometri) este 2010, urmând ca lucrările să înceapă în aprilie. Primul tronson este realizat de Spedition UMB, PA & CO Internaţional şi Euro Construct Trading, iar al doilea va fi realizat de compania italiană Pizarotti/Tirena Scavi.
Ecologişti
Discuţii cu privire la traseul Autostrăzii Bucureşti – Ploieşti au fost încă de anul trecut, când au început lucrările la primii kilometri de autostradă, însă autorităţile şi proiectantul au închis ochii la neregulile din proiect. “Nu afectăm cu nimic păsările şi animalele”, declara anul trecut reprezentantul proiectantului Search Corporation. Pentru a nu se defrişa pădurea, reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale Eco-Civica au propus, anul trecut, ca autostrada să traverseze cei 1,5 kilometri de pădure printr-un tunel sau printr-un traseu suspendat. În plus, aceştia declarau că, după calculele lor, costurile pentru defrişare, scoaterea rădăcinilor şi mutarea cernoziomului valoros aflat acolo depăşesc cheltuielile unei şosele suspendate pe distanţa de 1,5 km.
elena.stan@jurnalul.ro
