Autostrada Soarelui: zero kilometri

CNADNR a închis lucrările la A2
Autorităţile au uitat să termine Autostrada Soarelui. După ce, în urmă cu un an, a inaugurat cu mare fast cei 36,8 kilometri din Tronsonul Drajna – Feteşti, CNADNR a considerat şantierul închis şi, în lipsa banilor, în ultimul an nu s-a mai construit nimic.
Tronsonul Cernavodă – Constanţa, de 51 de kilometri, a rămas în stadiul de proiect, iar, în cel mai fericit caz, lucrările vor demara în 2009 şi vor dura cel puţin trei ani. Incredibil, dar adevărat: din 2007 pînă-n 2008, vreme de un an, nu s-a mai turnat nici un metru la Autostrada Soarelui, nu s-a mai făcut nici o palmă de asfalt în România eternă şi fascinantă.

Lucrările la Autostrada Soarelui au paralizat. La mai bine de un an de la inaugurarea tronsonului Drajna – Feteşti, autorităţile consideră că şantierul este închis. Tronsonul Cernavodă – Constanţa, de 51 de kilometri, a rămas în stadiul de proiect şi în cea mai optimistă estimare lucrările vor demara de abia anul viitor şi vor dura minimum trei ani.

La 1 mai 2007, premierul Tăriceanu împreună cu ministrul Ludovic Orban inaugurau cu mare fast cei 36,8 km ai tronsonului Drajna – Feteşti din Autostrada Soarelui. Discursul oficialilor promitea românilor că vor ajunge mai uşor pe Litoralul Mării Negre.

De atunci situaţia a rămas neschimbată. În ultimul an, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu a construit nici un kilometru din Autostrada Soarelui. Tronsonul Cernavodă – Constanţa, care ar face ca Autostrada Bucureşti – Constanţa să fie completă, a rămas la stadiul de proiect. “În prezent, nu se lucrează la nici un tronson din Autostrada Soarelui, iar din punctul nostru de vedere, lucrările au fost finalizate”, ne-a declarat Mihai Ştefan, şeful de proiect al Autostrăzii Soarelui, din cadrul CNADNR.

La celălalt capăt al Autostrăzii lucrurile se văd un pic diferit. “În prezent se mai lucrează undeva în zona tronsonului Feteşti – Drajna. Lucrarea a fost recepţionată anul trecut, dar numai partea care ţine strict de autostradă, astfel încît omul să poată ajunge la mare pe autostradă. Au mai rămas cîteva lucruri de făcut, dar şantierul va fi închis pînă la sfîrşitul acestei luni”, ne-a declarat Daniel Niculescu, şeful direcţiei regionale Constanţa, administratorul Autostrăzii A2. Nimic însă despre tronsonul Cernavodă – Constanţa.

PROMISIUNI. În octombrie 2007, Ludovic Orban estima că pînă în martie 2008 va selecta constructorul pentru tronsonul Cernavodă – Constanţa, însă sîntem în luna mai 2008 şi drumarii sînt abia în faza de precalificare a constructorilor, ceea ce înseamnă că pînă la selectare va mai trece ceva timp. “Sînt 27 de firme care au depus documentele de precalificare pentru realizarea Autostrăzii Cernavodă – Constanţa, însă nu se ştie cîte vor ajunge în faza finală şi nici cînd va fi ales constructorul”, a spus Mihai Ştefan.

Ministrul Ludovic Orban a precizat că pentru construcţia tronsonului Cernavodă – Constanţa este nevoie de o investiţie de peste 400 milioane euro. Finanţarea pentru lucrarea Cernavodă – Constanţa va fi asigurată de Banca Europeană de Investiţii (BEI).

INVESTITORI. Cele 27 de oferte preliminare au venit din partea a 24 de firme din diferite ţări, precum Austria, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Portugalia, Spania şi Turcia. Participanţii sînt Condotte şi CMC di Ravenna, Aktor, Impregilo şi Itinera, Impresa Pizzarotti şi C. Lotti & Associati, Ashtrom cu Shapir Structures, Cengis şi Mapa, Astaldi şi Max Bogl, Mochlos şi Danya, FCC Construccion împreună cu Alpine, Strabag, Terna, J&P Avax, Mota Engil cu Monte Adriano şi Soares da Costa, precum şi Colas. Majoritatea constructorilor vor să realizeze ambele tronsoane ale sectorului Cernavodă – Constanţa. În perioada următoare, CNADNR va reţine 50% din oferte, după care trebuie depusă şi oferta tehnică şi financiară.

FONDURI. Potrivit proiectului realizat în 1999, pentru realizarea tronsonului Cernavodă – Constanţa, investiţia necesară era de 500 de milioane de euro. Proiectul iniţial, comandat de CNADNR, include tronsoanele Cernavodă – Constanţa şi centura ocolitoare a Constanţei. “Cele două investiţii, cu termen de finalizare în 2010, costă în total aproximativ 500 milioane de euro, bani din fonduri europene şi guvernamentale. Un kilometru de autostradă costă 6,6 milioane de euro, iar unul de şosea ocolitoare costă 6,7 milioane de euro”, declara inginerul Victor Urdea, şeful proiectului iniţial. Autostrada, care va avea o lungime de aproximativ 51 de kilometri, va traversa judeţul, trecînd pe lîngă Cernavodă şi oprindu-se la Constanţa. Investiţia va fi costisitoare, deoarece în zona Dobrogea sînt diferenţe mari de nivel, terenuri accidentale, precum şi vestigii arheologice, care trebuie protejate. “Va trebui să se încerce respectarea zonelor de interes special pentru mediu, cum sînt rezervaţia botanică Valul lui Traian şi situl arheologic cu acelaşi nume”, spunea Victor Urdea. În proiectul iniţial erau prevăzute 21 de poduri şi pasaje, benzinării, parcări, restaurante şi cabinele telefonice.

Priorităţi pe hîrtie

Săptămîna trecută, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, declara că proiectul de Autostradă Cernavodă – Constanţa a devenit prioritar deoarece s-a convins că durata călătoriei cu maşina de la Bucureşti la Cernavodă, de 160 de kilometri, se face mai repede decît cea de la Cernavodă la Constanţa, de 51 de kilometri. “Am făcut aproape o oră pe tronsonul Cernavodă – Constanţa, de 51 de kilometri, adică mai mult decît am făcut de la Bucureşti la Cernavodă, respectiv 160 de kilometri”, a spus Orban.

Construcţii în ritm de melc

Prima parte din Autostrada Soarelui, tronsonul Feteşti – Cernavodă, a fost construită înainte de Revoluţie şi cuprinde spectaculosul pod realizat de inginerul Anghel Saligny. După Revoluţie, lucrările au fost suspendate pînă în 1999 din cauza lipsei banilor. Primele trei tronsoane ale autostrăzii dintre Bucureşti şi Constanţa, cunoscută sub numele de Autostrada Soarelui, au fost deschise circulaţiei în 2004, finanţarea fiind asigurată de BEI. Mai exact, sectorul Bucureşti – Fundulea, de 26,5 kilometri, şi sectorul Fundulea – Lehliu, de 29,2 kilometri, au fost date în folosinţă la 4 iunie 2004. Valoarea finală a lucrărilor a fost mult mai mare decît cea din contractul iniţial. “În fiecare lună se face actualizarea preţurilor. Astfel, de la 40 de milioane de euro pentru trosnonul Bucureşti – Fundulea s-a ajuns la 57,3 milioane euro, iar pentru Fundulea – Lehliu s-a ajuns de la 68 de milioane de euro la 87 milioane euro”, a explicat Mihai Ştefan. Lucrările la al treilea tronson, Lehliu – Drajna, au fost încheiate la 16 noiembrie 2004, cei 42 de kilometri de autostradă necesitînd o investiţie dublă faţă de valoarea iniţială a contractului, ajungînd la 93,7 milioane de euro de la 48 de milioane de euro. Sectorul de autostradă Drajna – Cernavodă a fost împărţit în două tronsoane, respectiv Drajna – Feteşti şi Feteşti – Cernavodă. Finanţarea a fost asigurată de ISPA în proporţie de 75%, iar de la bugetul de stat s-a asigurat 25% din sumă. Valoarea totală a lucrărilor a fost de circa 110 milioane de euro. Tronsonul Feteşti – Cernavodă a fost dat în folosinţă în iunie 2006, iar cel dintre Drajna şi Feteşti în mai 2007. Pe tronsonul Bucureşti – Drajna nici un tronson de autostradă nu mai este în garanţie.

Ultima parte a A2, tronsonul Cernavodă – Constanţa, este deocamdată în stadiul de proiect. “Din cîte ştiu eu, în prezent se lucrează la studiul de fezabilitate şi se estimează că în luna septembrie va fi ales constructorul. Lucrările vor începe în ianuarie 2009 şi vor dura nu mai puţin de 36 de luni. Înainte de acest tronson, trebuie realizată centura oraşului Constanţa, punctul final al A2”, ne-a declarat Daniel Niculescu.