Viitorul IAR Ghimbav Braşov este aruncat în aer de Autoritatea privatizării din România, care a respins singura ofertă de achiziţie, venită de la Eurocopter. Decizia ministrului Atanasiu vine în contradicţie cu angajamentele premierului Tăriceanu. Haos sau conflict?
Viitorul IAR Ghimbav Braşov este aruncat în aer de Autoritatea privatizării din România, care a respins singura ofertă de achiziţie venită de la Eurocopter. Refuzul a fost precedat de
o a treia rocadă la conducerea IAR din ultimii 15 ani.
Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (
AVAS) a respins ieri oferta de achiziţie de către colosul Eurocopter SAS Franţa a pachetului de 64,89% din capitalul producătorului de aeronave IAR Ghimbav Braşov, potrivit unui comunicat AVAS.
Respingerea ofertei Eurocopter nu este motivată decât vag: "Nu au fost îndeplinite toate cerinţele impuse prin anunţul de vânzare şi prin dosarul de prezentare". Când am solicitat să ni se spună care sunt cerinţele neîndeplinite, AVAS ne-a repetat propoziţia.
Povestea privatizării producătorului român de elicoptere se încurcă şi mai rău, după zece ani de încercări nereuşite.
DIRECTORII. Decizia AVAS vine la o săptămână după ce adunarea generală a acţionarilor IAR Ghimbav l-a înlocuit pe directorul general, Ion Georgescu, cu Nicolai Banea. AVAS nu a spus care este motivul schimbării.
După schimbare, Georgescu a declarat că motivele "nu sunt legate de competenţa de conducere a fabricii". Dimpotrivă, i s-a mulţumit, pentru că a adus fabrica pe profit. "Motivele sunt altele... nu mi-au fost aduse la cunoştinţă", a adăugat Georgescu, citat de Mediafax.
În 2001, când era director acelaşi Banea, s-a înfiinţat societatea mixtă Eurocopter România, în care Eurocopter deţinea 51% din acţiuni şi IAR restul. Dar în 2002, ceva nu mergea bine în societatea mixtă şi perspectivele revitalizării IAR erau din nou umbrite, după ce şansele fabricii mai fuseseră secătuite o dată de încercarea nereuşită de vânzare a IAR americanilor de la Bell Helicopters.
Banea a fost destituit în 2002 de ministrul Industriilor tocmai pentru blocarea cooperării dintre IAR şi Eurocopter. "La schimbarea mea s-a considerat că este necesară o mai bună cooperare a IAR cu Eurocopter România, în privinţa onorării unui contract important pentru Emiratele Arabe Unite", ne-a spus Nicolai Banea.
CONJUNCTURA. Decizia de ieri a AVAS vine la o lună după ce Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a anulat licitaţia pentru cumpărarea unor elicoptere, la care, de asemenea, Eurocopter era singurul candidat şi de care este legată privatizarea IAR. MAI a explicat că oferta Eurocopter depăşea bugetul programat. Scoaterea Eurocopter din cursa pentru IAR Ghimbav îi readuce pe concurenţii francezilor, Augusta şi Bell, în poziţii eligibile la licitaţia MAI. Anul trecut, actualul preşedinte AVAS, Teodor Atanasiu, pe atunci ministrul Apărării, a inflamat politica românească cu propunerea de retragere a trupelor din IRAK. Nu mult după aceea, Bell Helicopters s-a arătat din nou interesată de formă de fabrica de la Braşov, dar sigur de modernizarea flotei de elicoptere civile din principalele instituţii ale statului român. Întâlnirile dintre ambasadorul SUA şi preşedintele Băsescu, respectiv premierul Tăriceanu, au dat naştere la speculaţia că supărarea aliaţilor americani ar putea fi amorţită cumva de intenţia Bell Helicopters de a vinde în România. Pe de altă parte, actualul director al IAR, Nicolai Banea, neagă faptul că ar fi un adept al candidaturii Bell Helicopters la privatizarea fabricii.
"Integrarea IAR în EADS, din care face parte Eurocopter, încă este o ţintă în care credem", a ţinut să declare Banea pentru Jurnalul Naţional, de la care spune că a aflat vestea respingerii Eurocopter. E greu de prevăzut cum îşi va atinge ţinta directorul IAR, atâta vreme cât comunicatul AVAS spune că Eurocopter "a fost eliminat de la privatizarea IAR"!
ROCADA
|
Rocada dintre Nicolai Banea şi Ion Georgescu la conducerea IAR este obişnuită. Nicolai Banea a mai fost director la IAR în perioada 1991-2002, după ce l-a înlocuit pe Georgescu. Georgescu a preluat din nou funcţia în 2002. Un an mai târziu, compania trecea de la o pierdere de 204 miliarde de lei vechi la un profit net de 120 de miliarde de lei vechi (12 milioane de lei noi). Anul trecut, compania a obţinut un profit de 7,3 milioane de lei noi, mai mult decât dublu faţă de cel din 2005.
|