Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bonusurile acordate de tara noastra pentru sprijinirea energiilor verzi si reducerea emisiilor poluante au crescut pentru industrie in acest an costurile cu 13-14% si urmeaza sa le mai creasca cu alti 5-6% din 2013, cand toate certificatele de emisii vor trebui platite, dupa ce Uniunea Europeana le acorda pana acum gratuit.
Scumpirea incepe sa afecteze notabil industriile aluminiului si pe cea siderurgica, care trebuie sa concureze cu rivali din Rusia sau China si care nu au aceste cerinte stringente de mediu.
"In Romania este sistemul cel mai ridicat de sustinere a energiei verzi, mai mult decat chiar in Germania. Nu Guvernul plateste aceste certificate verzi, ci noi consumatorii, atat cei industriali cat si casnici", a declarat Gheorghe Dobra, directorul executiv al grupului rus Vimetco, care detine Alro.
Compania spune ca plateste deja in plus bonusul pentru cogenerarea de inalta eficienta, stabilit de Autoritatea Nationala de Reglementare in Energie (ANRE) la 19 lei/MWh, plus certificate verzi pentru 6,8% din energia consumata. Asta inseamna costuri suplimentare de 6 dolari/MWh in cazul cogenerarii si 20 de milioane de dolari dati pe certificate.
"Noi nu suntem impotriva energiei verzi, dar trebuie sa se tina seama si de capacitatea de absorbtie a consumatorilor industriali", a precizat si Marian Nastase, vicepresedinte al consiliului de administratie al Alro.
Avalansa de proiecte – morile de vant totalizeaza de doua ori cat intregul sistem energetic national
In Romania, Transelectrica a anuntat ca proiectele eoliene din tara noastra totalizeaza 30.000 MW, aproape dublu fata de intreg sistemul energetic national din cauza legii 220/2008, care acorda doua certificate verzi pe fiecare MWh de energie eoliana produs si livrat. Momentan sistemul energetic poate prelua doar 3.000 MW, iar Transelectrica a acordat avize de racordare la retea pentru 7.000 MW. Transportatorul a propus limitarea capacitatii instalate la un nivel care sa permita limitarea capacitatii instalate la un nivel care sa permita integrarea durabila in sistem. "Legea limiteaza doar numarul de certificate verzi, nu si capacitatile instalate. Sunt nopti cand nu ai posibilitatea de a mai reduce grupuri hidroenergetice si termoelectrice, pentru ca sunt deja oprite sau merg la minimum. Vom ajunge sa instalam o putere eoliana care va perturba sistemul, si va trebui sa limitam eolienele", declara acum doua saptamani Marian Cernat, director adjunct in cadrul Transelectrica.
Lobby la Bruxelles
"Industria aluminiului si cea siderurgica au cerut Uniunii Europene sa fie exceptate de la plata emisiilor indirecte, pentru a nu fi pusi intr-o pozitie de concurenta neloiala fata de Rusia, India sau Brazilia", a completat sI Gheorghe Dobra. Mai concret, grupurile din domeniu sunt de acord sa plateasca pentru emisiile directe de dioxid de carbon, dar propun sa fie exceptate de la taxarea pentru energia pentru care companiile ce o produc deja au mai platit o data pentru emisiile proprii aruncate in atmosfera. In Europa noi nu avem un avantaj din punct de vedere al energiei fata de Alcan (din Canada- nr), din tarile din Golf. In Norvegia, combinatele de aluminiu au fost incluse in aceeasi firma cu hidroenergia, respectiv Hydro. In Rusia, Irkutsk Hydro e parte din Rusal, a completat Dobra. El a mai afirmat ca deja in Germania se pune problema daca mai au industrie de aluminiu.
Fermele eoliene vor scumpi curentul cu 10% in 2012
ANRE apreciaza ca pretul energiei electrice achitat de consumatori ar putea creste anul viitor cu 10%, ca urmare a aplicarii legii. Schema de sprijin prin certificate verzi va fi aplicata in perioada 2011-2021 iar consumatorii vor cotiza indirect cu 10 miliarde de euro pentru promovarea energiilor regenerabile. Cel mai mare impact va fi resimtit in 2016-2017, cand consumatorii ar putea ajunge sa plateasca pentru energie cu pana la 30% mai mult.
Situatia este cu atat mai problematica cu cat Alro deja a redus productia pe ultimul trimestru al acestui an din cauza secetei care afecteaza Hidroelectrica si productia de energie ieftina. Hidroelectrica a declarat situatie de forta majora si a anuntat reducerea cu 37% a cantitatilor de energie ce vor fi livrate furnizorilor cu care are contract, pana la remedierea situatiei. "Au fost zile cand am primit doar 40% din necesar, desi Hidroelectrica ne-a transmis ca va da 63%", a afirmat Dobra. El a spus ca din cauza problemelor cu energia, exporturile companiei vor scadea cu 10% in ultimul trimestru si in anul viitor.
Alro si ArcelorMittal, "baieti destepti"
ArcelorMittal se confrunta cu aceeasi problema in Romania. La finele lui 2009, compania a semnat un contract de 1,75 TWh cu Hidroelectrica, pretul fiind cu 25% sub media pietei. La acel moment, autoritatile spuneau ca energia acordata combinatului de la Galati avea scopul de a fi o masura anti-criza. La finele anului trecut a fost acordata aceeasi cantitate de energie catre combinatul galatean, prin acelasi procedeu contestat: cerere de oferte din partea ArcelorMittal la un pret foarte jos, la care doar Hidroelectrica putea sa ofere. Tranzactia a fost contestata de Fondul Proprietatea, actionar minoritar al Hidroelectrica. Reprezentantii FP spun ca Hidroelectrica pierde 70 de milioane de lei din tranzactie. Alro este cel mai mare consumator de energie din tara, cu 3 TWh contractati anual de la Hidroelectrica. Contractele sale au fost extinse pana in 2018 de catre fostul ministru al Economiei Adriean Videanu, in procesul de formare al celor doi giganti energetici. Combinatul de la Galati este al doilea mare utilizator de electricitate din Romania, cu un consum anual de 1,7 TWh, adica 3,5% din totalul national.
