BANCA MONDIALĂ/România – nici prea prea, nici foarte foarte

România va avea o creştere economică în acest an între 0% şi 2%, cu trei procente mai puţin decât estimările făcute la sfârşitul anului trecut, se arată în ultimul raport emis de Banca Mondială cu privire la situaţia financiară a statelor care au aderat la Uniunea Europeană între 2004 şi 2007.

Poziţia României între ultimele state admise în UE nu este "nici foarte bună, nici foarte rea", ci "la mijloc". Pe lângă problemele cauzate de scăderea cererii pe pieţele externe, reducerea intrărilor de capital străin şi limitarea creditării, efecte ale crizei financiare mondiale, Banca Mondială pune deteriorarea situaţiei economice din România şi pe seama nefinanţării creşterii pensiilor, a reducerii contribuţiilor sociale şi a alocaţiilor discreţionare acordate autorităţilor locale, la care se adaugă unele decizii luate de fostul guvern în cursul anului trecut. Potrivit raportului băncii, măsurile anunţate şi aprobate de noul guvern ar putea contracara, cel puţin parţial, deteriorarea balanţei fiscale.

FISCALITATEA E INEFICIENTĂ
Specialiştii în economie de la Banca Mondială vorbesc despre situaţia fiscală aproape dramatică a României, care s-a înrăutăţit anul trecut în ciuda creşterii economice înregistrate în 2008. "Politica fiscală profund prociclică în contextul unei economii supraîncălzite, alături de deteriorarea semnificativă a colectării veniturilor bugetare în ultimele luni ale anului trecut au dus la înregistrarea unui deficit bugetar record de 5,2% din PIB, scrie în raport. Estimările formulate pentru 2009 pe baza acestei situaţii nu erau deloc liniştitoare: 7,5% din PIB deficit bugetar. Cu toate acestea, conform bugetului revizuit pe 2009, prezentat de Guvernul de la Bucureşti, deficitul bugetar aferent acestui an nu ar trebui să depăşească 2% din PIB, spune Banca Mondială. Analiştii economici au arătat că, în ţările unde amploarea frânării economice va fi în mod special severă, printre care se numără şi România, singura opţiune a guvernelor este adoptarea unor restricţii fiscale semnificative. Ritmul în care economia locală îşi va reveni de
pe urma efectelor crizei depinde de măsurile pe care le vor lua autorităţile române, au mai spus aceştia. Experţii BM sunt de părere că una dintre cele mai importante arme ale economiilor mondiale importante împotriva crizei este politica fiscală contra ciclică. "Guvernele statelor care au aderat la UE în 2004 şi 2007 au o posibilitate limitată de a trata criza printr-o relaxare a politicii fiscale, din cauza constrângerilor de finanţare şi bugetare (...) Perspectiva deteriorării situaţiei fiscale în UE în acest an este mai probabil să fie alimentată de insuficienţa cererii sectorului privat (atât a celei structurale, cât şi ciclice) decât de activismul discreţionar al Guvernelor", se mai menţionează în raport.

SALARIZAREA, O PROBLEMĂ
România va trebui să se confrunte în 2009 cu presiuni salariale puternice, se mai arată în raport. "Reducerea inflaţiei şi creşterea şomajului au început să modereze presiunile salariale, deşi acest lucru nu este încă vizibil în cifrele disponibile în România. În 2009, presiunile salariale vor continua să se diminueze în regiune, însă amploarea va depinde de rigidităţile din pieţele locale", mai scrie în raportul Băncii Mondiale. În România, în ciuda încetinirii ritmului de creştere economică, încă ne confruntăm cu o rigiditate puternică a salariilor nete, care aveau în octombrie 2008 un avans de 14%, cu mult peste avansul productivităţii, estimat la 8%-9% faţă de anul trecut, mai este notat în raport.

În ceea ce priveşte finanţarea, în cazul României, ponderea deficitului de finanţare în rezervele valutare se poziţionează uşor deasupra nivelului optim. Pentru a se crea o situaţie bună, rata dintre golul de finanţare şi rezervele valutare trebuie să se situeze sub 0,75%, potrivit declaraţiilor lui Indermit Gill, economistul-şef al Băncii Mondiale pentru Europa. România se situează cu puţin peste acest nivel. Gill a precizat că pentru calculul golului de finanţare trebuie să se ţină cont de o serie de indicatori economici, dintre care unii depind de preţul internaţional al petrolului. "Cea mai recentă estimare a noastră se bazează pe un preţ al petrolului de 75 de dolari/baril, deci lucrurile pe care le avem supraestimează deficitul de cont curent. Calculele privind golul de finanţare depind, printre altele, de datoria externă pe termen scurt şi investiţiile străine directe. Dacă se utilizează aceleaşi presupuneri pentru toate statele, golul de finanţare pentru România este la un nivel ridicat", a mai precizat Gill.