Băncile vor să menţină clauzele abuzive. BNR se mai gândeşte

ARB a trimis o scrisoare către Ministerul Justiţiei şi BNR, cerând sprijin pentru modificarea legii ce facilitează eliminarea clauzelor abuzive

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) vrea modificarea legislaţiei care permite judecătorilor să ordone eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele băncilor, o dată ce acestea sunt descoperite.

Este vorba despre un articol din Legea 76/2012, care facilitează eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit la nivelul întregului portofoliu de credite specifice acordate de o bancă. Noua lege îi împuterniceşte pe judecători să oblige băncile să elimine o clauză abuzivă din toate contractele de acelaşi gen atunci când constată existenţa acesteia într-un anumit caz.

ARB susţine că legea ar putea genera pierderi de 600 de milioane de euro anual în sistemul bancar. “Băncile nu doar că nu vor mai avea dreptul de a percepe pentru viitor costurile aferente clauzelor declarate ca fiind abuzive, dar se vor vedea obligate să şi ramburseze tuturor clienţilor respectivele costuri percepute în trecut”, se arată în  documentul transmis Băncii Naţionale. ARB recunoaşte existenţa unor “posibile erori izolate apărute în practica instituţiilor de credit în trecut”, dar consideră că instanţele nu sunt pregătite să aprecieze just clauzele din contracte.

Preşedintele ARB, Radu Gheţea Graţian, a declarat că scrisoarea apărută în presă era ţinută la secret şi că se va face o analiză internă în asociaţie, pentru a se vedea cum a apărut în mass-media. “Acel material nu trebuia să apară în presă. Investigăm în continuare cum a apărut (...) Acela este punctul nostru de vedere, este adevărat, la care nu mai am nimic de adăugat. Nu trebuia să apară, este o dezamăgire”, a declarat preşedintele ARB, Radu Gheţea. Legea se va aplica din februarie 2013.

Banca centrală va analiza scrisoarea

Consiliul de Administraţie al BNR va analiza scrisoarea primită de la Asociaţia Română a Băncilor (ARB), privind îngrijorările bancherilor legate de intrarea în vigoare a Codului de Procedură Civilă. “Hârtia se înregistreză la conducerea executivă, conducerea executivă dă o rezoluţie către direcţia noastră de reglementare, pentru că la BNR este o direcţie de reglementare. Aici lucrurile vor fi întoarse pe o parte şi pe alta şi se va înainta un raport la conducerea executivă. De acolo va ajunge în Consiliul de Adiministraţie. Şi abia apoi vom avea o rezoluţie. Până atunci eu nu pot să anticipez, pentru că nu ştiu nici ce va scrie direcţia de reglementare, nici ce va decide Consiliul de Adimistraţie după ce va veni hârtia de la direcţia de reglementare”, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Acesta a mai precizat că Banca Naţională a României nu are conferită prin lege iniţiativa legislativă, însă, dacă se va constata că ARB are dreptate, va putea solicita Ministerului de Finanţe să modifice legea.

BNR nu are drept de iniţiativă legislativă

“Este o chestiune de iniţiativă legislativă. BNR se poate implica în condiţiile în care va constata că ARB are dreptate, o eventuală rezoluţie a BNR ar fi o scrisoare adresată Ministerului de Finanţe pentru o iniţiativă legislativă, dar nu ştiu care va fi decizia şi cum se va hotărî în final”, a mai precizat Vasilescu.

Îngrijorarea vine în contextul în care mii de clienţi persoane fizice au denunţat în ultimii ani clauzele abuzive din contractele de credit, iar în unele cazuri băncile au fost obligate să returneze o parte din comisioane sau să reducă drastic marjele de dobândă aplicate.

Medierea este o soluţie?

ARB face eforturi să introducă medierea în sistemul bancar. “Când te duci la Justiţie şI ai un proces trebuie să demonstrezi că ai trecut înainte printr-un proces de mediere”, a declarat Gheţea. Acesta a adăugat că “din păcate nu avem o cultură bună nici noi şi nici clienţii”. Avem în România o asociaţie a mediatorilor şi o mână de mediatori independenţi, nu însă şi o instituţie. Preocuparea ARB pentru mediator a fost atât de intensă încât imediat cum s-a terminat proiectul, care s-a derulat cu sprijinul BM, a fost dispusă să finanţeze instituţia mediatorilor. Până la urmă s-a ajuns la concluzia să se creeze corpul mediatorilor autorizaţi şi o asociaţie profesională.