x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bichi (BNR): În Polonia şi Ungaria suprataxarea băncilor şi a altor instituţii financiare s-a realizat după consultarea BCE

0
23 Ian 2019 - 21:39
Bichi (BNR): În Polonia şi Ungaria suprataxarea băncilor şi a altor instituţii financiare s-a realizat după consultarea BCE


România, Polonia şi Ungaria sunt singurele ţări din Uniunea Europeană care aplică o taxă bancară pe active, însă în Polonia şi Ungaria suprataxarea băncilor şi a altor instituţii financiare s-a realizat pe baza adoptării unor legi, după consultarea Băncii Centrale Europene de către Ministerul Economiei din Ungaria şi Parlamentul polonez, scrie Cristian Bichi, consilier al guvernatorului băncii centrale, într-un articol publicat pe pe blogul Opinii BNR.

"În Uniunea Europeană, taxe bancare pe active există, în afară de România, doar în doua ţări: Polonia şi Ungaria. Modelele de impozitare aplicate nu sunt însă identice, diferenţele de proiectare ducând la consecinţe diferite asupra instituţiilor bancare, dar şi asupra bugetelor şi economiilor naţionale. Articolul de faţă face o analiză a taxei bancare utilizate în cele două ţări, pentru a identifica elemente de bună practică, ce ar putea sta în atenţia factorilor de decizie autohtoni. În ţările analizate, suprataxarea băncilor şi a altor instituţii financiare s-a realizat pe baza adoptării unor legi, după consultarea Băncii Centrale Europene de către Ministerul Economiei din Ungaria şi Parlamentul polonez. Ungaria a introdus o taxa specială asupra băncilor şi altor instituţii financiare în data de 27 septembrie 2010, aceasta fiind proiectată ca o măsură de criză. Taxa asupra activelor băncilor şi firmelor de asigurări în Polonia a intrat în vigoare într-un context mult mai liniştit, în anul 2016", se precizează în documentul citat.

Pe de altă parte, în Polonia şi Ungaria, cota de impozitare nu este legată de un indice de piaţă (în România, Guvernul a decis impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, n.r.) şi un număr în creştere de articole economice demonstrează caracterul nociv al legăturii respective şi pledează pentru ruperea acesteia, subliniază Cristian Bichi.

"Studierea experienţei celor două ţări, care percep o taxă specială pe activele bancare ca şi România, arată că acestea nu leagă cota de impozitare de un indice de piaţă. Putem deci afirma că modelul românesc este singurul de acest fel la nivel european (şi mondial). Un număr în creştere de articole economice demonstrează caracterul nociv al legăturii respective şi pledează pentru ruperea acesteia. Pe acest fundal, se cuvine amintită poziţia legiuitorului polonez, prezentată mai sus, care, pentru a nu afecta procesul de transmisie monetară, a prevăzut deducerea din baza de impunere a activelor dobândite de instituţiile plătitoare de taxe bancare de la banca centrală şi care constituie garanţie pentru creditele de refinanţare asigurate de către aceasta din urmă. De asemenea, abordarea poloneză privind situaţia băncilor individuale mai slabe sau aflate sub incidenţa unor măsuri de supraveghere prudenţială (de ex. Majorare capital) ar putea fi considerată un principiu de bună practică. Un alt principiu de această natură ar fi acela că băncile de talie mică să se bucure de anumite înlesniri, cum este cazul în Ungaria şi Polonia, fie sub forma unei cote mai mici de impozitare, fie sub forma impozitării activelor pornind de la un anumit nivel minim", se mai arată în articolul menţionat.

Bichi atrage atenţia, totodată, că nivelul de impozitare nu trebuie să fie excesiv, ducând astfel la afectarea procesului de acumulare de fonduri proprii de către instituţiile contribuabile şi la reducerea disponibilităţii creditului.

"În vederea fundamentării unor astfel de opţiuni, un alt principiu de bună practică ar fi ca autorităţile competente să facă o evaluare de impact şi să se consulte cu industria bancară şi instituţiile de control prudenţial relevante", scrie consilierul guvernatorului BNR.

Mai mult, în opinia sa, termenul corect pentru taxa bancară este, de fapt, cel de "impozit", în condiţiile în care taxa reprezintă o sumă plătită pentru un serviciu prestat iar impozitul reprezintă o sumă plătită în mod obligatoriu.

"În textul articolului am utilizat noţiunea de taxă bancară chiar şi în situaţia modelelor de impozitare a instituţiilor financiare din Ungaria şi Polonia, pentru a fi în consonanţă cu terminologia utilizată în textul OUG nr. 114/ 2018. Opinez însă că termenul corect este cel de 'impozit' şi că el ar fi trebuit folosit în toate cazurile. În mod normal, taxa reprezintă o sumă plătită pentru un serviciu prestat. Impozitul reprezintă o sumă plătită în mod obligatoriu, fără contraprestaţie, guvernului general. Care sunt serviciile de care beneficiază băncile de pe urma plăţii taxei pe active?. Pentru a preveni interpretări răuvoitoare, ce sunt la modă, autorul precizează că fiecare ţară are dreptul de a (supra) impozita instituţiile bancare/ financiare şi să hotărască asupra destinaţiei resurselor colectate: cheltuieli bugetare curente, reducerea deficitului bugetar, fond de garantare/ rezoluţie. Important este însă să se stabilească un echilibru optim între cerinţele de eficienţă, echitate şi stabilitate financiară", subliniază Bichi.

El arată, totodată, că regimul de impozitare specială a băncilor şi a altor instituţii financiare în Polonia şi Ungaria urmăreşte să asigure surse de finanţare suplimentară pentru cheltuielile publice curente, în special cele de securitate socială.

"O astfel de situaţie diferă de cea existentă în multe din statele membre ale Uniunii Europene (UE) în cazul cărora impozitele bancare ('bank levies') urmăresc recuperarea sprijinului financiar public acordat în trecut sectorului bancar/ financiar, consolidarea 'fondurilor de stabilitate' şi descurajarea riscurilor specifice ce rezultă din sectorul financiar. Cele două ţări nu leagă nivelul taxei bancare de evoluţia vreunui indice de piaţă monetară, ele aplicând direct cotele stabilite prin lege asupra bazei de impozitare. Prin urmare, rezultă că mecanismul propus pentru taxa pe active bancare în România este unic pe plan european (n.n. şi mondial, din câte cunoaştem). Declararea obţinerii de fonduri ca unic obiectiv al supraimpozitării în Polonia şi Ungaria prezintă avantajul că permite acestor state să obţină venituri suplimentare prin lărgirea sferei instituţiilor supuse impozitării, taxa specială aplicându-se nu numai instituţiilor de credit ci şi altor instituţii financiare", mai arată Cristian Bichi.

Astfel, potrivit acestuia, în Polonia, taxa se aplică unor instituţii financiare selectate: instituţii de credit şi societăţi de asigurare, persoane juridice poloneze; sucursale ale instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare străine ce îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul polonez; instituţii de credit de consum. Taxa nu se aplică băncilor de stat, instituţiilor plătitoare de impozit care sunt supuse unei decizii de supraveghere, plătitorilor de impozite care implementează un program de restructurare. În plus, nu sunt supuse taxei instituţiile de credit şi firmele de asigurări cu sediul într-un alt stat membru UE, care desfăşoară activităţi transfrontiera pe teritoriul Poloniei (în virtutea dreptului la libera prestare de servicii), altfel decât printr-o sucursală. Legea privind impozitul special asupra instituţiilor financiare fiind orientată asupra sectorului bancar şi de asigurări nu vizează nici fondurile de investiţii sau fondurile de pensii.

În Ungaria, sunt obligate să plătească impozit special instituţiile de credit, societăţile de asigurări, precum şi alte instituţii financiare.

"Taxa specială din România se calculează asupra activelor financiare ale instituţiilor de credit. În celelalte două ţări, ea se calculează în funcţie de totalul activelor ajustate, legislaţiile naţionale prevăzând în acest sens o serie de deduceri, limite şi excepţii", se mai arată în document.

Cristian Bichi scrie şi despre opinia Băncii Centrale Europene (BCE) adresată Ungariei şi Poloniei, la cererea acestora. potrivit BCE, impunerea de impozite ad-hoc asupra băncilor în scopuri bugetare trebuie precedată de o analiza atentă asupra consecinţelor potenţial negative pentru sectorul bancar, pentru a se obţine asigurarea că acestea nu conduc la riscuri pentru stabilitatea financiară şi pentru procesul de acordare a creditelor, care ar putea afecta advers creşterea în economia reală.

"BCE consideră că fezabilitatea unui impozit special asupra instituţiilor financiare trebuie analizată în legătură cu obiectivele de a se acoperi costurile publice derivate din falimentele bancare şi de a se reduce riscurile pe care aceste entităţi le generează. Veniturile obţinute ca urmare a impozitului ar fi preferabil să se acumuleze într-o schemă de garantare sau fond de rezoluţie stabilite în avans ('ex-ante'). De asemenea, potrivit BCE, impunerea de impozite ad-hoc asupra băncilor în scopuri bugetare trebuie precedată de o analiza atentă asupra consecinţelor potenţial negative pentru sectorul bancar, pentru a se obţine asigurarea că acestea nu conduc la riscuri pentru stabilitatea financiară şi pentru procesul de acordare a creditelor, care ar putea afecta advers creşterea în economia reală. Asemenea efecte ar putea face băncile să ofere termeni mai puţini favorabili clienţilor lor atunci când asigură împrumuturi şi servicii şi să încurajeze anumite bănci să-ţi reducă activităţile, ducând astfel la o reducere a disponibilităţii creditului. Având în vedere aceste îngrijorări, BCE a recomandat autorităţilor din cele două ţări să realizeze o evaluare de impact cuprinzătoare în privinţa măsurilor de impozitare propuse", arată Cristian Bichi.

OpiniiBNR.ro este o platformă - forum pe care specialiştii din Banca Naţională a României dezbat principalele evoluţii macroeconomice şi financiare locale şi internaţionale. Opiniile exprimate sunt strict personale, nu reflectă poziţia oficială a Băncii Naţionale a României şi nu implică sau angajează în niciun fel această instituţie. AGERPRES


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Vești bune pentru persoanele care au credite în lei. Indicele ROBOR a scăzut sub 3%

Vești bune pentru persoanele care au credite în lei. Indicele ROBOR a scăzut sub 3%
Indicele Robor la 3 luni a scăzut la 2,99%, cel mai mic nivel din ultimele două luni, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR). Și Robor la 6 luni s-a micșorat la 3,11%. Robor este indicele...

Faliment pe piața asigurărilor. ASF a retras autorizația unei mari companii

Faliment pe piața asigurărilor. ASF a retras autorizația unei mari companii
Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a retras autorizația de funcționare a societății de asigurare Certasig, ca urmare a constatării stării de insolvență a societății și urmează să...

Iancu Guda, despre deprecierea monedei naționale: „România înregistrează cele mai mari deficite gemene raportate la PIB din UE...”

Iancu Guda, despre deprecierea monedei naționale: „România înregistrează cele mai mari deficite gemene raportate la PIB din UE...”
Analistul economic Iancu Guda, services director al Coface, a explicat într-o postare pe Facebook care sunt adevăratele cauze ale deprecierii monedei naționale și aprecierii aurului.   ”Adâncirea...

Fabrica Nestle din Timișoara, scoasă la vânzare. Se caută investitori noi

Fabrica Nestle din Timișoara, scoasă la vânzare. Se caută investitori noi
Galerie Foto Compania de consultanţă imobiliară Colliers International a fost desemnată agentul exclusiv de vânzare al fostei fabrici deţinute de gigantul elveţian Nestlé la Timişoara. Proprietatea, care se desfăşoară pe...

Șoc pe piața valutară: Euro atinge, din nou, o valoare RECORD!

Șoc pe piața valutară: Euro atinge, din nou, o valoare RECORD!
Banca Naţională a României (BNR) a publicat, vineri, cursul valutar 21 februarie 2020, iar cotaţiile pentru Euro şi dolar au atins cele mai mari niveluri din istorie. Euro a urcat la 4,8026 lei, acesta fiind cel...

Nava Queen Hind, răsturnată în Portul Midia cu 14.000 de oi la bord, va fi scoasă din apă

Nava Queen Hind, răsturnată în Portul Midia cu 14.000 de oi la bord, va fi scoasă din apă
Nava Queen Hind, răsturnată în Portul Midia cu 14.000 de oi la bord, va fi adusă la cheu cu ajutorul a două barje, care vor stabiliza vasul din laterale pe timpul deplasării. Operațiunile vor începe la...

Evaluarea proiectului de retehnologizare a Reactorului 1 de la Cernavodă

Evaluarea proiectului de retehnologizare a Reactorului 1 de la Cernavodă
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a trimis o echipă la Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă pentru a evalua proiectul de retehnologizare a unității. Misiunea internațională a ven...

Profit peste așteptări al unui mare operator de telefonie mobilă

Profit peste așteptări al unui mare operator de telefonie mobilă
Digi Communications a înregistrat o creștere semnificativă a profitului net pe 2019, care a ajuns la 41,8 milioane de euro, față de numai 18 milioane de euro în anul anterior. Vânzările au ajuns...

Societățile private vor trebui să declare beneficiarul real al profiturilor

Societățile private vor trebui să declare beneficiarul real al profiturilor
Societățile cu capital privat din România vor fi obligate să depună anual o declarație în care să arate care este beneficiarul real al profiturilor. Teoretic, măsura vizează persoanele publice care au firme pe...

MedLife a depășit pragul de 200 milioane de euro. Crestere de 24,8% a cifrei de afaceri în 2019

MedLife a depășit pragul de 200 milioane de euro. Crestere de 24,8% a cifrei de afaceri în 2019
MedLife a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri pro-forma, consolidată la nivel de grup, în valoare de 989 milioane de lei (208.5 milioane de euro), înregistrând astfel o creștere de 24.5% față de...

Iancu: Gazele se vor scumpi cu 45%

Preşedintele Comisiei pentru Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a declarat ieri că în urma liberalizării complete a pieţei, gazele se vor scumpi în iulie cu 22% şi cu 45% în lunile de...

Când vor fi gata lucrările la primul tronson din Prelungirea Ghencea

Când vor fi gata lucrările la primul tronson din Prelungirea Ghencea
Lucrările la primul tronson de lărgire a carosabilului și a zonei pietonale din Prelungirea Ghencea vor fi gata în luna mai 2020. Acesta este cuprins între străzile Brașov și Râul Doamnei, potrivit companiei mun...

Numărul firmelor care și-au încetat activitatea în 2019, cele mai multe din ultimul deceniu

Numărul firmelor care și-au încetat activitatea în 2019, cele mai multe din ultimul deceniu
Numărul firmelor care au intrat în insolvență au scăzut cu 22% în 2019, față de anul precedent, și se află la minimul ultimului deceniu. Cu toate acestea, numărul companiilor care și-au încetat...

Ce spun economiștii despre deprecierea leului în faţa euro: Avem o situaţie de deficite gemene care dezechilibrează cursul

Ce spun economiștii despre deprecierea leului în faţa euro: Avem o situaţie de deficite gemene care dezechilibrează cursul
Deprecierea leului față de euro are loc pe fondul deteriorării factorilor care ţin de deficitul de balanţă comercială, anunță economiștii în ziua în care moneda europeană a atins un nou maxim istoric,...

Curs valutar 20 februarie 2020. Euro explodează pe piaţa valutară

Curs valutar 20 februarie 2020. Euro explodează pe piaţa valutară
Leul continuă să scadă în faţa Euro şi a dolarului, iar astăzi, s-au înregistrat recorduri absolute pentru cele două monede, potrivit curs valutar 20 februarie 2020. Astfel, valoarea Euro a atins...
Serviciul de email marketing furnizat de