Bilanţul României: 2018 ne-a lăsat o gaură de 43 miliarde euro

Primim fonduri europene, exportăm, atragem investiţii străine, cei care lucrează pe alte meleaguri trimit bani rudelor. În acelaşi timp, contribuim la bugetul UE şi importăm, iar multinaţionalele scot în afara ţării o parte din ce câştigă aici. Un calcul efectuat pe baza acestor cifre ne arată că mai multe miliarde de euro pleacă decât vin, iar un element important în acest sens îl reprezintă controversatele profituri nefiscalizate şi externalizate, care atârnă decisiv în balanţă.

În fiecare zi, în România intră bani şi ies bani. Un calcul riguros este greu de făcut, dar pe baza datelor statistice putem creiona un „bilanţ” al sumelor care vin şi al celor care pleacă. În ţară vin aşa-numitele „remitenţe”, banii pe care îi trimit acasă românii aflaţi la muncă în străinătate. Suma aferentă lui 2018 este de 4,1 miliarde de euro, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

O sursă importantă de finanţare pentru afaceri o reprezintă fondurile europene. Anul trecut, ţara noastră a primit fonduri pre-aderare şi fonduri post-aderare în valoare totală de 6,5 miliarde de euro şi a mai încasat în Cadrul Financiar Multianual (CFM) 4,4 miliarde de euro, conform informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Aşadar, la acest capitol, un „plus” în jur de aproximativ 4,4 miliarde de euro. În acelaşi timp, contribuţia la bugetul Uniunii Europene a fost de 1,7 miliarde de euro, cifră care intră în calcul cu „minus”.

Exporturi şi importuri

La fel ca orice alt stat, România vinde şi cumpără. Banii încasaţi echivalează cu totalul exporturilor, care anul trecut au fost de 67,7 miliarde de euro, iar banii plătiţi se regăsesc în suma importurilor, care a fost mai mare, de 82,9 miliarde de euro, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Diferenţa este de peste 15 miliarde de euro, sau de circa 22%.

Investiţiile străine directe (ISD) constituie un „motor” pentru business şi totodată un impuls pentru îmbunătăţirea cifrelor macro-economice. Acestea au însumat anul trecut 4,9 miliarde de euro, conform Băncii Naţionale a României (BNR).  

3 mld. euro, impozit pe profit

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Companiile străine, care acum controlează o mare parte din economie, au adus bani în ţară, dar ele şi scot bani din ţară. Din datele Guvernului, la buget a intrat anul trecut, ca impozit total pe profit, o sumă de 15,6 miliarde de lei (circa 3,3 miliarde de euro). Această cifră corespunde profiturilor declarate la Fisc. Dar la nivelul UE şi pe plan mondial, specialiştii vorbesc tot mai mult despre „externalizarea profiturilor nefiscalizate”. Practic, multinaţionalele scot bani din ţările unde au afaceri, prin contracte de consultanţă şi alte tranzacţii între subsidiara locală şi compania-mamă, unele dintre aceste sume ajungând în off-shore-uri (paradisurile fiscale).

Rata de evaziune

Analistul Ilie Şerbănescu, autorul cărţii „România, o colonie la periferia Europei”, a făcut un calcul pornind de la un total de 3 miliarde de euro, încasări anuale din impozite pe profit. La o cotă procentuală de impunere de 16%, rezultă că au fost taxate profituri declarate de 20 miliarde de euro. Luând în considerare rata de evaziune de patru cincimi, comunicată de Ministerul Finanţelor, Şerbănescu arată că profiturile neimpozitate reprezintă circa 80 de miliarde de euro. „Cifrele se verifică, având în vedere ponderea profiturilor în produsul intern brut (PIB) de circa 55%, comunicată de INS”, spune analistul. Pe baza ponderii capitalului străin în economia românească, el concluzionează că din cele 80 miliarde euro profituri neimpozitate, cel puţin 40 miliarde de euro aparţin firmelor străine.

Totalul „plusurilor”, al banilor care intră în ţară, se cifrează la 81,1 miliarde de euro, iar cel al „minusurilor”, reprezentând banii care ies din ţară, este de 124,6 miliarde de euro. Banii plecaţi din România sunt cu 65%, sau cu 43,3 miliarde de euro mai mulţi decât cei care vin.

Dacă nu am lua în calcul profiturile nefiscalizate scoase din ţară de companiile străine, circa 40 miliarde de euro, suma banilor ieşiţi ar fi de numai 84,6 miliarde de euro. Asta ar însemna că diferenţa dintre intrări (81,1 miliarde de euro) şi ieşiri ar fi de numai 3,5 miliarde de euro.

Adrian Mitroi: Operaţiuni imorale, dar legale

„Evaziunea la TVA este de 36%, iar economia gri se ridică la 20%, după cum s-a afirmat la Semestrul european, deci se păstrează această îngrozitoare limitare la economia românească, una de subzistenţă în proporţie de peste 40%”, a declarat pentru Jurnalul profesorul de economie Adrian Mitroi. În privinţa banilor scoşi din ţară de multinaţionale, el spune că de cele mai multe ori, procedurile cuprind „salarii mari ale expaţilor şi diferite contracte” pentru anumite operaţiuni financiare. „Acestea sunt imorale, dar legale”, a precizat Mitroi. Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE şi se concentrează asupra perioadei de şase luni de la începutul fiecărui an.

Avem importurile mult mai mari decât exporturile, deci o balanţă comercială dezechilibrată, ceea ce reprezintă un fenomen îngrijorător. Un fapt pozitiv este acela că aduc mulţi bani în ţară transportatorii. Referitor la repatrierea profiturilor, orice societate comercială, cu capital străin sau autohton, are dreptul la dividende şi poate urmări să obţină dividende cât mai mari. Dacă există metode abuzive, de erodare a bazei de impozitare, statul are suficiente pârghii pentru a sancţiona astfel de practici - Constantin Rudniţchi, analist economic