x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bilanţul României: 2018 ne-a lăsat o gaură de 43 miliarde euro

0
Autor: Valentin Gros 02 Apr 2019 - 11:01
Bilanţul României: 2018 ne-a lăsat o gaură de 43 miliarde euro


Primim fonduri europene, exportăm, atragem investiţii străine, cei care lucrează pe alte meleaguri trimit bani rudelor. În acelaşi timp, contribuim la bugetul UE şi importăm, iar multinaţionalele scot în afara ţării o parte din ce câştigă aici. Un calcul efectuat pe baza acestor cifre ne arată că mai multe miliarde de euro pleacă decât vin, iar un element important în acest sens îl reprezintă controversatele profituri nefiscalizate şi externalizate, care atârnă decisiv în balanţă.

În fiecare zi, în România intră bani şi ies bani. Un calcul riguros este greu de făcut, dar pe baza datelor statistice putem creiona un „bilanţ” al sumelor care vin şi al celor care pleacă. În ţară vin aşa-numitele „remitenţe”, banii pe care îi trimit acasă românii aflaţi la muncă în străinătate. Suma aferentă lui 2018 este de 4,1 miliarde de euro, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

O sursă importantă de finanţare pentru afaceri o reprezintă fondurile europene. Anul trecut, ţara noastră a primit fonduri pre-aderare şi fonduri post-aderare în valoare totală de 6,5 miliarde de euro şi a mai încasat în Cadrul Financiar Multianual (CFM) 4,4 miliarde de euro, conform informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Aşadar, la acest capitol, un „plus” în jur de aproximativ 4,4 miliarde de euro. În acelaşi timp, contribuţia la bugetul Uniunii Europene a fost de 1,7 miliarde de euro, cifră care intră în calcul cu „minus”.

Exporturi şi importuri

La fel ca orice alt stat, România vinde şi cumpără. Banii încasaţi echivalează cu totalul exporturilor, care anul trecut au fost de 67,7 miliarde de euro, iar banii plătiţi se regăsesc în suma importurilor, care a fost mai mare, de 82,9 miliarde de euro, după cum arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Diferenţa este de peste 15 miliarde de euro, sau de circa 22%.

Investiţiile străine directe (ISD) constituie un „motor” pentru business şi totodată un impuls pentru îmbunătăţirea cifrelor macro-economice. Acestea au însumat anul trecut 4,9 miliarde de euro, conform Băncii Naţionale a României (BNR).  

3 mld. euro, impozit pe profit

Companiile străine, care acum controlează o mare parte din economie, au adus bani în ţară, dar ele şi scot bani din ţară. Din datele Guvernului, la buget a intrat anul trecut, ca impozit total pe profit, o sumă de 15,6 miliarde de lei (circa 3,3 miliarde de euro). Această cifră corespunde profiturilor declarate la Fisc. Dar la nivelul UE şi pe plan mondial, specialiştii vorbesc tot mai mult despre „externalizarea profiturilor nefiscalizate”. Practic, multinaţionalele scot bani din ţările unde au afaceri, prin contracte de consultanţă şi alte tranzacţii între subsidiara locală şi compania-mamă, unele dintre aceste sume ajungând în off-shore-uri (paradisurile fiscale).

Rata de evaziune

Analistul Ilie Şerbănescu, autorul cărţii „România, o colonie la periferia Europei”, a făcut un calcul pornind de la un total de 3 miliarde de euro, încasări anuale din impozite pe profit. La o cotă procentuală de impunere de 16%, rezultă că au fost taxate profituri declarate de 20 miliarde de euro. Luând în considerare rata de evaziune de patru cincimi, comunicată de Ministerul Finanţelor, Şerbănescu arată că profiturile neimpozitate reprezintă circa 80 de miliarde de euro. „Cifrele se verifică, având în vedere ponderea profiturilor în produsul intern brut (PIB) de circa 55%, comunicată de INS”, spune analistul. Pe baza ponderii capitalului străin în economia românească, el concluzionează că din cele 80 miliarde euro profituri neimpozitate, cel puţin 40 miliarde de euro aparţin firmelor străine.

Totalul „plusurilor”, al banilor care intră în ţară, se cifrează la 81,1 miliarde de euro, iar cel al „minusurilor”, reprezentând banii care ies din ţară, este de 124,6 miliarde de euro. Banii plecaţi din România sunt cu 65%, sau cu 43,3 miliarde de euro mai mulţi decât cei care vin.

Dacă nu am lua în calcul profiturile nefiscalizate scoase din ţară de companiile străine, circa 40 miliarde de euro, suma banilor ieşiţi ar fi de numai 84,6 miliarde de euro. Asta ar însemna că diferenţa dintre intrări (81,1 miliarde de euro) şi ieşiri ar fi de numai 3,5 miliarde de euro.

Adrian Mitroi: Operaţiuni imorale, dar legale

„Evaziunea la TVA este de 36%, iar economia gri se ridică la 20%, după cum s-a afirmat la Semestrul european, deci se păstrează această îngrozitoare limitare la economia românească, una de subzistenţă în proporţie de peste 40%”, a declarat pentru Jurnalul profesorul de economie Adrian Mitroi. În privinţa banilor scoşi din ţară de multinaţionale, el spune că de cele mai multe ori, procedurile cuprind „salarii mari ale expaţilor şi diferite contracte” pentru anumite operaţiuni financiare. „Acestea sunt imorale, dar legale”, a precizat Mitroi. Semestrul european reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE şi se concentrează asupra perioadei de şase luni de la începutul fiecărui an.

Avem importurile mult mai mari decât exporturile, deci o balanţă comercială dezechilibrată, ceea ce reprezintă un fenomen îngrijorător. Un fapt pozitiv este acela că aduc mulţi bani în ţară transportatorii. Referitor la repatrierea profiturilor, orice societate comercială, cu capital străin sau autohton, are dreptul la dividende şi poate urmări să obţină dividende cât mai mari. Dacă există metode abuzive, de erodare a bazei de impozitare, statul are suficiente pârghii pentru a sancţiona astfel de practici - Constantin Rudniţchi, analist economic

 


 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Undă verde pentru cooperarea nucleară cu SUA

Undă verde pentru cooperarea nucleară cu SUA
Acordul Interguvernamental între SUA și România privind cooperarea în domeniul nuclear-civil a primit avizul din partea Comisiei Europene. Avizul permite autorităților române să continue demersurile în vederea...

Ministerul Finanţelor a împrumutat 461 mil. lei de la bănci

Ministerul Finanţelor a împrumutat 461 mil. lei de la bănci
Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în septembrie 2031 şi s-a împrumutat cu 161 mil. lei peste nivelul de 300 mil. lei programat, la o dobândă anuală de 3,42%,...

Astăzi începe primul târg din România dedicat exclusiv cercetării alimentare

Astăzi începe primul târg din România dedicat exclusiv cercetării alimentare
În perioada 23-27 noiembrie, timp de 5 zile vor avea loc prezentările lucrărilor științifice, susținute de cei peste 45 de cercetători și specialiști care s-au înscris la eveniment. De asemenea, în fiecare...

Eșalonarea datoriilor la Fisc s-a simplificat

Eșalonarea datoriilor la Fisc s-a simplificat
Acordarea eșalonării la plată a datoriilor restante către bugetul de stat se va obține printr-o procedură nouă, simplificată față de variantele anterioare, anunță Agenția Națională de Administrare...

Începe Târgul Internațional INOVALIMENT

Începe Târgul Internațional INOVALIMENT
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României organizează, în perioada 23-27 noiembrie 2020, prima ediție a Târgului Internațional de Invenții și Inovații din domeniul Alimentar...

Uniunea Europeană intră în „epoca lemnului”

Uniunea Europeană intră în „epoca lemnului”
Obiectivele ambițioase de transformare a Uniunii Europene (UE) într-o zonă neutră din punct de vedere climatic până în anul 2050 și de reducere a 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2030...

Vânzările de mașini eco au crescut cu peste 15% în primele 10 luni din 2020

Vânzările de mașini eco au crescut cu peste 15% în primele 10 luni din 2020
Românii au început să cumpere autovehicule eco. Vânzările au crescut cu 15,15% în primel zece luni din acest an, comparativ cu același interval din 2019, potrivit Asociaţiei Producătorilor şi...

Marcu (ASF): BVB, hub regional strategic

Marcu (ASF): BVB, hub regional strategic
Bursa de Valori București (BVB) „trebuie să își asume un rol regional mai pronunțat, să devină un hub regional strategic pentru celelalte piețe financiare din spațiul sud-est european”, a declarat Nicu...

Taxă nouă: 50 de bani la doza de bere

Taxă nouă: 50 de bani la doza de bere
Ministerul Mediului a elaborat un proiect de act normativ care reglementează sistemul de garanție-returnare (SGR) pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 ș...

Problema autostrăzilor: forța constructorilor, bătută de 5 ori de promisiunile politicienilor

Problema autostrăzilor: forța constructorilor, bătută de 5 ori de promisiunile politicienilor
Cu cât eşecurile sunt mai mari, cu atât sunt mai bombastice promisiunile partidelor în campaniile electorale. Politicienii se întrec în a ne vinde visuri în goana după voturi, deşi ştiu că acestea se vor...

ANALIZĂ ZF: Industria textilă a pierdut 150.000 de locuri de muncă din 2008

ANALIZĂ ZF: Industria textilă a pierdut 150.000 de locuri de muncă din 2008
Industria textilă a pierdut 150.000 de locuri de muncă din 2008 până azi, iar pandemia dă o lovitură dură acestui sector dependent de marile nume din moda internaţională. România produce haine, fibre textile...

Bugetarii, feriți de criză

Bugetarii, feriți de criză
Pandemia nu va avea efecte economice asupra sectorului bugetar nici în 2020, nici în 2021, reiese din cele mai recente estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). La stat, angajații vor fi...

Cât de productivi sunt angajații care muncesc de acasă

Cât de productivi sunt angajații care muncesc de acasă
Munca de acasă a crescut productivitatea angajaților în 30% dintre companii, iar pentru 44% a rămas constantă, arată Raportul HR Barometru al PwC România pe luna octombrie. Pentru 76% dintre...

Granturi pentru capital de lucru de 1 miliard

Granturi pentru capital de lucru de 1 miliard
Bugetul schemei 2 (granturi pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro acordate întreprinderilor mici şi mijlocii) a fost suplimentat cu 650 milioane de euro, până la 1 miliard de euro. Guvernul a aprobat...

Prețurile înghețate aduc cozi ca în comunism

Prețurile înghețate aduc cozi ca în comunism
Pericolul real ca preţurile să fie îngheţate a existat la începutul pandemiei, dar astfel de „măsuri panicarde” ar fi dus „la o catastrofă, la situaţia din comunism, cu lipsă de alimente şi cozi la magazi...
Serviciul de email marketing furnizat de