x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Biocombustibilii, scumpi din cauza protecţionismului

Biocombustibilii, scumpi din cauza protecţionismului

18 Ian 2008   •   00:00

În ciuda îngrijorărilor privind încălzirea globală şi impactul biocombustibililor asupra preţurilor la alimente, liderii lumii nu fac destule eforturi pentru a încuraja comerţul mondial cu biocombustibili mai ieftini şi care să afecteze mediul cât mai puţin.


În ciuda îngrijorărilor privind încălzirea globală şi impactul biocombustibililor asupra preţurilor la alimente, liderii lumii nu fac destule eforturi pentru a încuraja comerţul mondial cu biocombustibili mai ieftini şi care să afecteze mediul cât mai puţin. Taxele de import au făcut ca exporturile braziliene de etanol produs din trestie să nu crească, deşi Brazilia este cel mai competitiv producător mondial de biocombustibil. De altfel, se aşteaptă ca livrările să scadă în acest an, faţă de 2007. În Europa, producătorii de biodiesel se confruntă cu creşterea importurilor de biocarburanţi produşi în Statele Unite, importuri generate de un preţ mai mic, existent la rândul său datorită subvenţiilor acordate de stat pentru acest tip de produse. Pentru a contracara, Uniunea Europeană ar putea impune taxe la rândul său taxe vamale. UE a mai fost o dată afectată de marile cantităţi de biodiesel importat din Argentina, unde guvernul percepe 5% taxă la export, faţă de 30%, cu cât se taxează exporturile de petrol.

 

AVANTAJE. “Unele state încearcă să rezolve o problemă mondială, care este încălzirea globală şi schimbările climatice, folosind soluţii naţionale”, a declarat Marcos Jank, şeful Uniunii Industriale a Trestiei de Zahăr din Brazilia (UNICA). Potrivit datelor furnizate de UNICA la forumul mondial dedicat Biocombustibililor desfăşurat la Sao Paolo, carburanţii produşi din trestie au calităţi superioare. Astfel, dintr-un hectar de trestie se obţin şapte litri de etanol, faţă de trei litri obţinuţi din porumb. În acelaşi timp, costurile de producţie sunt mai mici, iar eficienţa energetică ­ cantitatea de energie folosită în proces versus energia rezultată ­ este de cinci ori mai mare decât în cazul porumbului sau grâului.  
Aproape o treime din viitoarea recoltă a SUA ar putea fi transformată în biocombustibil, ceea ce va duce la presiuni de creştere a preţurilor la alimente, arată statisticile prezentate la forumul dedicat biocarburanţilor. Însă taxele din cele mai mari pieţe pentru biocombustibil cum ar fi SUA şi UE, vor limita exporturile braziliene de etanol. Se aşteaptă ca acestea să scadă de la 3,8 miliarde litri în 2007, la 3,4 miliarde litri în acest an, potrivit consultanţilor Datargo.

 

UNICA precizează că poziţia sa nu este de a se autopromova, din moment ce etanolul produs din trestie ar putea proveni şi din Asia, Africa sau alte state ale Americii de Sud. Mai mult de 100 de state, majoritatea sărace, au condiţii naturale de a cultiva trestia. “Europa încearcă să subvenţioneze proprii fermieri să producă etanol din sfeclă sau grâu, în loc să cumpere etanolul din altă parte. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Statele Unite. Aproape tot etanolul de acolo va proveni din porumb, probabil din biomasă în viitor, însă nu din importuri”, a mai spus Jank. El a mai adăugat că dacă aceste state vor importa mai mult din statele în curs de dezvoltare, atunci balanţa dintre energie şi mediu va fi mult mai bună, iar costurile mai mici. Collin Peterson, preşedintele Comitetului  Casei Americane de Agricultură, a spus marţi că taxele şi tarifele la etanol vor trebui menţinute, pentru a crea condiţiile necesare pentru dezvoltarea etanolului celulozic.

 

PROTECŢIONISM. Un galon (aproximativ patru litri) de etanol brazilian este taxat cu 54 de cenţi pentru a intra pe piaţa americană. Asta înseamnă că vânzările directe sunt posibile numai locaţii neobişnuite şi depinzând numai de cât de mici sunt preţurile de producţie în Brazilia şi de cât de ridicate sunt cele de distribuţie în SUA.
Perspectivele rămân negative pentru biocombustibilul brazilian, după ce SUA au votat în decembrie 2007 o nouă lege a energiei, care pune o ţintă de 36 de milioane de galoane de biodiesel, din care nici un strop n-ar trebui să fie importat, în principiu.
“SUA nu-şi deschid piaţa. Ei vor ţine aceste taxe importuri şi vor crea o cotă (de piaţă) şi apoi vor administra această cotă sub criterii geopolitice” a spus Plinio Nastari, preşedintele Datargo.
Wallace Tyner, profesor la Universitatea de Vest Lafayette, din Indiana, a declarat că Brazilia, alături de alte state din America Centrală au capacitatea de a-şi extinde rapid producţia de etanol, dacă vor primi semnale că au şi o piaţă unde să comercializeze biocarburanţii.
În România, companiile care produc şi comercializează motorină şi benzină sunt obligate să amestece carburanţii cu biocombustibil, proporţia cantităţii obţinute din surse regenerabile fiind din 2008 de 3%, faţă de 2%, cât era în 2007.

×
Subiecte în articol: economic etanol