Birul Satanei

Guvernul vrea să introducă plata CAS pentru drepturi de autor şi contractele de colaborare, într-o perioadă în care criza face victime pe bandă rulantă. Măsura va afecta zeci de mii de oameni care lucrează în presa scrisă şi audiovizuală, edituri, teatre şi alte instituţii de creaţie. Este o nouă încercare a Cabinetului Boc de a îngrădi libertatea de expresie a presei şi a artiştilor.

Iniţiativa aparţine Ministerului Muncii, care a prevăzut ridicarea excepţiei de la plata contribuţiei de asigurări sociale pentru sumele provenite din drepturi de autor şi alte venituri obţinute în baza unor convenţii civile sau contracte de colaborare. "Este una dintre soluţiile propuse în cadrul proiectului legii pensiilor, care va fi trimis în următoarele două-trei săptămâni la Parlament", a spus Mihai Şeitan, ministrul Muncii. Şeitan, spune că legea pensiilor nu se va aplica până în 2011, iar CAS se va aplica şi în cazul sumelor provenite din drepturi de autor şi convenţii civile doar dacă proiectul va trece de Parlament.

Introducerea CAS înseamnă un efort financiar suplimentar pentru angajator, având în vedere că acum contribuţia este de 20,8% din venitul fiecărui colaborator. În condiţiile în care cele mai multe edituri se chinuiesc să supravieţuiască, introducerea acestui bir echivalează cu un genocid în industriile respective. Alte 10,5 puncte procentuale din venitul brut încasat de autor vor merge către bugetul de pensii. În aceste condiţii, angajatorii au două soluţii: ori renunţă la contractele de colaborare, ori micşorează veniturile proporţional cu nivelul dărilor. Măsura este susţinută de ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, care a precizat că este în principiu de acord, dar a precizat că nu a fost discutată la nivel de Guvern.

La propunerea sindicatelor
Patronatele acuză sindicatele care nu sunt interesate să reprezinte această zonă a creaţiei. "Cred că este o cedare a unor cereri venite din partea sindicatelor, în disperarea de a face rost de bani", spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). "Este un abuz, pentru că nimeni nu foloseşte drepturile de autor pentru muncitorii de la şaibă sau pentru cei care mătură pe jos, ci doar pentru activităţile de creaţie, care nu pot fi normate şi încadrate într-un program de opt ore".

Nu se ştie câte contracte sunt
În privinţa numărului de persoane plătite în baza contractelor de drepturi de autor sau convenţii civile, Mihai Şeitan a declarat că încă nu există o evidenţă clară, aceste date urmând a fi disponibile de-abia după definitivarea actului normativ. Nici la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, datele nu sunt încă centralizate în totalitate. Potrivit ANAF, în anul 2007, la nivelul întregii ţări erau înregistrate 68.144 de contracte de colaborare şi drepturi de autor. Cifrele ANAF diferă frapant de cele prezentate de sindicate. Bogdan Hossu, preşedintele CNS cartel "Alfa", susţine că are informaţii conform cărora sunt aproximativ 500.000 de persoane plătite în acest moment în baza contractelor de drepturi de autor sau a convenţiilor civile. Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), măreşte miza şi atribuie informaţiile chiar ANAF. "Cifrele pe care le am eu sunt de la sfârşitul lunii noiembrie 2009, ca urmare a depunerii declaraţiilor de venituri pe anul 2008: convenţii civile, 531.261; profesii liberale, 76.678; proprietate intelectuală, 44.216. Bubele cele mai mari sunt la primele două, fiind peste 600.000 de contracte", a declarat Dumitru Costin. Sindicatele au prezentat Guvernului, acum un an, varianta introducerii de CAS pentru drepturile de autor ca soluţie aducătoare de bani la buget.

Criza a adus o situaţie catastrofală pentru presa din România
Jurnaliştii, actorii şi compozitorii vor fi afectaţi puternic de introducerea CAS pentru contractele de drepturi de autor.

Presa scrisă trece prin momente dificile de mai bine de un an : se închid publicaţii, se fac concedieri masive în rândul ziariştilor, iar dacă nu sunt daţi afară, acestora li se reduc salariile la limită. Din cauza crizei, piaţa de publicitate în presa scrisă a scăzut în 2009 cu 40 de milioane de euro - în 2008, suma netă cheltuită pe toată presa, ziare şi reviste, a fost de 80 de milioane de euro - şi va pierde 30 de milioane în 2010, conform estimărilor. În 2009 s-au închis peste 45 de publicaţii, cele mai multe dintre ele fiind ziare locale. Sorin Ovidiu Vântu a renunţat la toate ziarele şi revistele editate de trustul Realita-tea-Caţavencu, două dintre acestea, Cotidianul şi Business Standard, închizându-se. Ringier România a renunţat la cotidianul gratuit Compact, iar MediaPro, la Bihoreanul, Clujeanul, Go4it. S-au făcut concedieri la Realitatea-Caţavencu, Intact, MediaPro, Ringier, unele dintre aceste trusturi aplicând şi reduceri salariale între 20% şi 50%. În primele zile ale lui 2010 şi-au încetat apariţia Ziua şi Gardianul şi se aşteaptă un nou val de concedieri la mai multe publicaţii, dar şi dispariţia de pe piaţă a unor titluri.

OSTILITATE LA ADRESA PRESEI
Este evident că pe acest fond aplicarea măsurii propuse de Guvern ar duce la accentuarea insolvabilităţii pentru instituţiile media. "Este o situaţie catastrofală. Sincer, nu ştiu nici dacă s-au consultat cu cei din breaslă. Dacă e doar o discuţie, eu zic că ar trebui să se gândească de două ori înainte să ia o decizie", a declarat Cezar Ion, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România. Indira Crasnea, preşedinta Clubului Român de Presă, aminteşte că şi anul trecut s-a încercat impunerea acestor măsuri şi consideră că "modificarea actualului regim al drepturilor de autor este un act de ostilitate al Guvernului la adresa presei. Periodic, această problemă ajunge pe uşa din dos pe masa Executivului, invocându-se aşa-zise consultări cu patronatele şi sindicatele. Văd că Guvernul ia în considerare părerile celor care ar trebui să tacă".

O DECIZIE INAPLICABILĂ
Nici artiştii nu se simt mai bine. Anul trecut, artiştii pensionari, şi în acelaşi timp angajaţi ai diferitelor instituţii de cultură, au fost "siliţi" să aleagă între salariu şi pensie dacă veniturile le depăşesc o sumă impusă. Impozitarea drepturilor de autor le va scădea actorilor şi mai mult nivelul de trai, a afirmat Alexandru Arşinel, actor şi director al Teatrului "C. Tănase". "Guvernul aruncă o minge în sus, să vedem dacă cineva o prinde... Dacă urli, se liniştesc, dacă nu, se agaţă...", a declarat şi senatorul Mircea Diaconu, director al Teatrului Nottara. Acesta crede că o astfel de decizie nu poate fi aplicată, pentru că "există o lege a drepturilor de autor care este mai puternică". (A. Nicoleanu)