Bugetul sărăciei promovat de Cabinetul Boc va duce la închiderea Insititutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară de la Măgurele. 800 de oameni de ştiinţă vor rămâne pe drumuri într-o ţară care nu dă doi bani pe munca lor.
În timp ce atenţia sindicatelor şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării a fost canalizată pe identificarea fondurilor pentru majorarea salariilor profesorilor, Cercetarea a ajuns să fie iar cenuşăreasa bugetară. Bugetul de mizerie alocat Cercetării de Cabintetul Boc prevede o reducere a fondurilor cu 37,39%.“În realitate, din tot bugetul doar o parte ajunge la Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică, restul banilor mergând către alte instituţii printre care şi Academia Română care a reuşit chiar să obţină majorarea bugetului. Bugetul alocat exclusiv ANCS a rămas doar o treime din cât a fost anul trecut”, ne-a declarat Nicolae Victor Zamfir, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH Bucureşti). Astfel, bugetul alocat ANCS a fost redus de la 2 miliarde de lei în 2008 la doar 700 de milioane de lei pentru anul acesta. Acest buget este împărţit institutelor de cercetare iar o parte este alocată diferitelor proiecte de cercetare scoase la concurs.
CERCETĂTORI PE DRUMURI
Această austeritate bugetară echivalează cu închiderea
Institutului, spune Zamfir. “Orice am face nu putem supravieţui doar cu o
treime din bugetul de 82 de milioane de lei pe care l-am avut în 2008. Este
imposibil să supravieţuim doar cu 27 de milioane de lei. Oricât mi-am bătut
capul nu am găsit o soluţie pentru ca Institutul să poată continua să funcţioneze”,
spune Zamfir. Cei 800 de cercetători ai IFIN se vor trezi peste noapte cu doar
o treime din salarii. “Avem 100 de absolvenţi încadraţi ca asistenţi cercetători
cu salarii de 1.700 de lei. Aceştia vor rămâne peste noapte cu 600 de lei. Cum
să trăiască cu aceşti bani? Cum să îi motivez pe aceşti oameni să vină în
continuare la muncă?”, spune directorul IFIN. Situaţia nu este mai roz nici în
cazul cercetătorilor principali, unde veniturile de 3.200 de lei se vor reduce
peste noapte la puţin peste 1.000 de lei. “Mulţi dintre aceşti oameni au
doctorate în străinătate şi au revenit în ţară în urmă cu 3-4 ani deşi ar fi
putut avea un loc de muncă într-un stat care ar fi câştigat la adevărata
valoare a muncii lor. În cercetare nu e la fel ca la Bechtel: sistezi lucrările
câteva luni apoi le reporneşti. Dacă oamenii aştia pleacă în străinătate nu îi
mai întoarce nimeni”, spune Zamfir. Nici în cazul în care nu se va investi nici
un ban în dotări, sau se va tăia bugetul de deplasări, nu se vor mai plăti
orele suplimentare, iar investiţiile în materiale vor fi reduse la minimum,
institutul nu va putea rămâne cu personalul intact. “Chiar dacă se taie tot vom
fi nevoiţi să dăm afară 300 de oameni”, spune Zamfir.
CONSECINŢE GRAVE
Pe lângă pierderea a sute de oamenii de ştiinţă valoroşi,
consecinţele închiderii Institutului sunt dramatice. La Măgurele se află în
conservare Reactorul nuclear. “Combustibilul nuclear înalt îmbogăţit din
reactor trebuie transportat anul acesta în Rusia, potrivit tratatelor semnate.
Numai această operaţiune necesită alocarea unul buget de 3,5 milioane de
dolari, sumă pe care autorităţile române şi-au asumat să o finanţeze”, spune
directorul INFIN. Numai pentru a respecta aceste angajamente, IFIN ar trebui să
aloce o treime din bugetul de austeritate.
Alte proiecte internaţionale în care Institutul este implicat vor fi puse pe butuci. Unul dintre acestea este colaborarea cu Centrul European de Cercetări Nuclare CERN, unde România participă la proiectul GRID 2 care presupune interconectarea a 2.000 de calculatoare. IFIN este responsabil de asigurarea service-ului nonstop şi trebuie să rezolve orice defecţiune în termen de trei ore. Bugetul cu care trebuie să contribuim anual este de 2,5 milioane de franci elveţieni, sumă care nu se ştie de unde va fi scoasă în condiţiile de austeritate bugetară.
România, prin IFIN, şi-a asumat participarea la construcţia Institutului de Cercetări de Fizica Nucleară de la Darmstadt, Germania. Proiectul presupune o investiţie totală de 1,3 miliarde de euro şi e programat să se desfăşoare în termen de 7 an. Contribuţia României de 2 milioane de euro pe an nu a fost bugetată deşi acordul prin care România a fost inclusă în proiectul de la Darmastadt a fost aprobat de Guvern şi semnat de Preşedenţie.