Bugetul, rectificat pozitiv prin ordonanţă

Plăţile suplimentare de 4,4 miliarde de lei se bucură de sprijinul FMI şi Comisiei Europene
Cea de treia rectificare bugetară din acest an este una pozitivă, ca urmare a absorbţiei mai bune a fondurilor europene, dar şi a unei colectări superioare la buget, a declarat ieri premierul Victor Ponta, la începutul şedinţei de Guvern în care s-a aprobat măsura.
“Avem o rectificare pozitivă în sensul în care, după 11 luni, deficitul bugetului este de 0,2% din PIB, nu de 2,2 cât aveam negociat prin Tratatul Fiscal şi prin acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, pentru că avem fonduri europene în plus faţă de 2013 (în final vor fi 3,4 miliarde de euro), 12 miliarde de lei încasări suplimentare la buget faţă de anul 2013 şi creşterea economică pe care o ştiţi foarte bine, a fost confirmată şi azi de INS”, a afirmat prim-ministrul, la Palatul Victoria.
Guvernul a aprobat ieri Ordonanţa de Urgenţă privind aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii privind finanţele publice 500/2002 şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010, act normativ care a permis adoptarea OUG privind cea de-a treia rectificare bugetară pe anul 2014.

Primul an fără arierate
Prin rectificare, se vor plăti titlurile executorii obţinute în instanţă de bugetari, dar şi datoriile istorice ale statului către firmele private.
“Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi. De asemenea, este pentru prima dată când nu vom mai avea arierate la firmele private din România. (...) Alocăm în continuare, aşa cum am promis, bani suplimentari pentru apărare şi pentru sănătate”, a adăugat premierul.
Ponta a mai spus că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară are acordul Comisiei Europene şi al Fondului Monetar Internaţional.
“N-am să înţeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri”, a susţinut premierul.

Unde merg banii
Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a dat detalii despre fondurile alocate prin rectificare. Astfel, din cele peste 4,4 miliarde de lei, suma de 2,3 miliarde de lei merge către achitarea titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, reprezentând tranşa aferentă anului 2015.
Restul sumelor vor fi alocate după cum urmează: 457 de milioane de lei pentru plata despăgubirilor stabilite în sarcina ANRP, 100 de milioane de lei pentru Armata română, 523 de milioane de lei pentru achitarea arieratelor înregistrate în contabilitatea administraţiilor publice locale, 30 de milioane de lei pentru plata de arierate a spitalelor aflate în subordinea ministerelor Transporturilor, Sănătăţii şi Justiţiei, 165 de milioane de lei pentru plata primei de stat către bănci, 152 de milioane de lei pentru finalizarea proiectelor ex-ISPA, 126,8 de milioane de lei pentru finanţarea drepturilor asistenţilor personali, 20 de milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare titlurilor executorii la ministerul Mediului, 16 milioane de lei pentru Serviciul Român de Informaţii, 40,6 milioane de lei pentru Metrorex şi 9 milioane pentru ministerul Culturii.
“Ca urmare a acestei rectificări, veniturile vor creşte cu 1,3 miliarde de lei. (...) Toate aceste lucruri au fost posibile şi ca urmare a execuţiei şi a încasărilor foarte bune din acest an. La 11 luni (noiembrie 2013 - noiembrie 2014) avem o creştere de 6,4%, aproximativ 12 miliarde de lei venituri suplimentare anul acesta faţă de anul trecut”, a anunţat Vâcov.
Vâlcov, a negat că ar exista “un gol în venituri” pentru anul viitor, aşa cum a susţinut Consiliul Fiscal, însă a admis că în 2015 va exista o situaţie dificilă în privinţa deficitului bugetar stabilit, de 1,4%, dând asigurări că acesta va fi atins.

Consiliul Fiscal: rectificarea e ilegală
Consiliul Fiscal a emis ieri un comunicat de presă prin care atrage atenţia că decizia Guvernului de a opera o a treia rectificare bugetară, încălcând în mod flagrant prevederile legilor în vigoare relevante – pe care le suspendă temporar printr-o ordonanţă de urgenţă – “este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi execuţie a bugetului, în special a cheltuielilor de investiţii”.
Potrivit Consiliului, excedentul bugetar după 10 luni de execuţie bugetară nu se datorează unor venituri bugetare care să depăşească substanţial estimările, ci pur şi simplu nerealizării cheltuielilor de natura investiţiilor.
“La finele lunii octombrie, cheltuielile de natura investiţiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară indica cheltuieli de investiţii mai mari cu circa 5,8 miliarde de lei decât în 2013. Cu alte cuvinte, plata respectivelor sume s-ar fi putut la fel de bine realiza spre exemplu în luna ianuarie 2015, în baza bugetului ce urmează a fi aprobat, fără ca acest lucru să afecteze negativ dimensiunea deficitului bugetar conform normelor europene şi fără să fie nevoie de apelul la multitudinea de încălcări ale regulilor fiscale statuate prin legile în vigoare şi, în consecinţă, subminarea credibilităţii acestora”, subliniază CF.
Consiliului Fiscal susţine că recursul sistematic la derogări de la legile în vigoare şi uşurinţa cu care acestea se produc pun în evidenţă slăbiciunile majore ale implementării unui cadru bazat pe reguli în derularea politicii fiscal-bugetare, în condiţiile în care prevederile legale nu reuşesc nicidecum să inducă constrângeri, aşa cum se intenţiona prin introducerea lor, în comportamentul decizional al autorităţilor relevante.
Ionuţ Dumitru (foto), preşedintele Consiliului Fiscal subliniază, totodată, că sunt încălcate prevederile legale potrivit cărora totalul cheltuielilor de personal nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificărilor bugetare.
“Propunerea de rectificare atrage fie noi încălcări ale regulilor fiscale, fie o majorare a dimensiunii încălcărilor deja existente, Guvernul derobându-se de responsabilitatea respectării acestora prin recursul la derogări de la cvasitotalitatea prevederilor legale care instituie reguli”, arată Ionuţ Dumitru.