Căderea Guvernului pune presiune pe economie

Căderea Guvernului nu va avea un impact economic semnificativ imediat, deoarece economia pare bine izolată de politică, iar FMI şi UE vor continua să accepte derapajele de la acord până la alegeri, consideră Moody's. Agenţia de rating avertizează că instituţiile internaţionale vor adopta un ton mai dur în 2010.

"Economia pare să fie relativ bine izolată de problemele politice şi anticipăm că FMI/UE vor continua să rabde scăpările de politică economică până după alegeri (scrutinul prezidenţial din noiembrie/decembrie, n.r.). De anul viitor, însă, FMI şi UE vor exercita probabil presiuni pentru a determina Guvernul să se reangajeze faţă de procesul de reformă convenit în programul de stabilizare", a declarat analistul-şef pentru România al Moody's, Kenneth Orchard.

REFORME ŞI POLITICI PRUDENTE
Un eventual eşec în reluarea procesului de reformă ar putea conduce la divergenţe între România şi partenerii internaţionali, avertizează agenţia de rating. Moody's arată că ratingul de credit al României ar putea fi îmbunătăţit dacă reformele structurale ar fi realizate mai riguros şi mai consistent, conducând la consolidarea puterii instituţionale.

Un alt factor pozitiv de influenţă pentru situaţia financiară a României ar fi o implementare susţinută a unei politici fiscale mai prudente, care să consolideze puterea financiară a Guvernului. "Astfel de schimbări sunt improbabile fără o schimbare majoră în mediul politic", consideră însă analistul Moody's.

RATINGURI ÎN PERICOL
Pe de altă parte, ratingurile României ar avea de suferit dacă programul de finanţare şi reformă convenit cu FMI şi UE ar începe să se destrame din cauza problemelor de implementare, care ar putea fi legate la rândul lor de instabilitatea politică. "Până în prezent, FMI/UE au fost remarcabil de tolerante cu privire la progresul lent (al implementării măsurilor convenite în acord, n.r.)", se arată în analiza Moody's.

Agenţia menţionează printre "punctele forte" ale situaţiei financiare a României gradul scăzut de îndatorare a statului, sprijinul financiar din partea FMI şi UE, care atenuează vulnerabilităţile generate de dezechilibrele macroeconomice, precum şi statutul de stat membru UE, care promovează investiţiile, reforma şi restructurarea microeconomiei. Printre "provocările" cu care se confruntă România se numără lansarea reformei fiscale în timpul recesiunii, stabilitatea redusă la nivel macroeconomic - din cauza recesiunii, a deficitului bugetar ridicat, datoriei externe mari şi lichidităţii externe reduse -, dar şi accelerarea procesului de reformă structurală.

BNR LUPTĂ PENTRU LEU
Leul a consemnat a treia zi de depreciere consecutivă, în care a pierdut 1,74 bani faţă de euro, cădere pusă de dealeri pe seama tensiunilor politice. Cursul monedei naţionale a înregistrat oscilaţii reduse la deschiderea şedin-ţei interbancare, în condiţiile unor volume mici de transfer, jucătorii acţionând cu precauţie, de teama unei intervenţii în piaţă a băncii centrale şi în aşteptarea unei stabilităţi în mediul politic. Primele cotaţii s-au situat la 4,2970 - 4,3000 lei/euro, peste nivelul de la finele şedinţei precedente, de 4,2930 - 4,2950 lei/euro. Ulterior, cotaţiile au coborât treptat, corelat cu evoluţia pozitivă la nivel internaţional, însă cu un câştig inferior faţă de cele înregistrate de valutele din regiune. În jurul orei 13:00, tranzacţiile se realizau la 4,2920-4,2940 lei/euro. BNR a calculat un curs oficial de 4,2940 lei.

Dispoziţia şi capacitatea BNR de a apăra leul nu ar trebui subestimate, având în vedere nivelul considerabil al rezervelor băncii centrale, consideră analiştii Citi, care anticipează că instituţia va continua, probabil, să fie activă pe piaţa valutară pentru a preveni deprecierea bruscă a leului. Analiştii Citi notează că evenimentele recente din mediul politic ar trebui să exercite presiuni asupra monedei locale.

"În opinia noastră, chiar şi fără tranşa a treia de bani de la FMI, BNR pare să aibă suficientă putere pentru a stabiliza leul în următoarele luni. Având în vedere faptul că este improbabil ca situaţia politică să se îmbunătăţească înainte de începutul anului viitor, leul va rămâne sub presiune", se spune într-un raport Citi. Analiştii băncii cred că, indiferent de compoziţia noului Guvern şi de posibila întârziere la acordarea următoarei tranşe de la FMI după cea de-a doua revizuire a acordului, există suficient sprijin din partea partidelor pentru programul economic stabilit împreună cu FMI şi Comisia Europeană. "Prin urmare, după ce noul Guvern va fi numit după alegerile prezidenţiale, implementarea programului economic stabilit ar trebui să se reia", anticipează analiştii.


Presa străină: Criza politică îngrijorează FMI

Căderea Guvernului de la Bucureşti a avut răsunet şi peste hotare, stârnind îngrijorare nu atât cât priveşte situaţia politică tensionată de la noi din ţară, produsă înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, ci mai ales cea economică.

Cele mai multe semne de îngrijorare vin din mediul financiar. Chiar dacă impactul economic imediat al crizei politice care a dus la căderea Guvernului Boc va fi limitat, Fondul Monetar Internaţional (FMI), de la care ţara noastră a împrumutat bani pentru susţinerea economiei, s-a arătat cel mai sceptic în privinţa perspectivelor aplicării pachetului de reforme economice, pe care ni l-a impus o dată cu împrumutul, scrie cotidianul Financial Times. Publicaţia anticipează că economia României ar putea scădea cu cel mult 10% în acest an, chiar dacă se va aplica o reducere a cheltuielilor publice, iar deficitul bugerat este prevăzut să atingă 7,3%.

"Ultimul act al marii coaliţii era să voteze un pachet de reforme pentru salariile din sectorul public. Următoarele măsuri impuse de FMI, incluzând reforma pensiilor şi o lege privind răspunderea fiscală, urmează să fie supuse votului Parlamentului abia în luna martie, cu peste trei luni după alegerile prezidenţiale", scrie Financial Times.

CĂLCÂIUL LUI ACHILE
Despre aceleaşi temeri scrie şi Wall Street Journal, fiind de părere că "prăbuşirea Guvernului va pune în pericol împrumutul de la FMI, deoarece unui Guvern interimar îi va fi foarte greu să facă să fie aprobată o legislaţie atât de importantă cum e cea impusă de FMI", a explicat publicaţiei Wall Street Journal analistul Elizabeth Andreew de la "Nordea" (Copenhaga).

La rândul său, un alt analist, specializat în strategii, Simon Quijano-Evans, de la "Cheuvreux", din Viena, a declarat că "politica rămâne în continuare călcâiul lui Achile în România". Dar "mobilitatea" leului, "din nefericire, dă politicienilor un semnal prost (...) ei trebuind mai degrabă să se concentreze asupra nevoilor economiei", dacă vor să îşi îndeplinească angajamentul luat faţă de FMI, a adăugat Quijano-Evans. (Sânziana Stancu)