Camera Bucureşti iese din CCIR
Camera de Comerţ Bucureşti renunţă la calitatea de membru a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), ca răspuns la intenţia preşedintelui CCIR, Mihail Vlasov, de a dezmoşteni de patrimoniu Camera din Bucureşti.
Camera de Comerţ Bucureşti renunţă la calitatea de membru a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), ca răspuns la intenţia preşedintelui CCIR, Mihail Vlasov, de a dezmoşteni de patrimoniu Camera din Bucureşti.
Mişcare-surpriză în sistemul cameral menită să pună capăt pentru un timp disputei asupra patrimoniului Camerei de Comerţ a Municipiului Bucureşti (CCIB): organizaţia bucureşteană s-a retras din rândul membrilor Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Decizia vine ca răspuns la solicitarea de a restitui întregul patrimoniu, adresată de preşedintele CCIR. “În urma faptului că prin adresa din 8 ianuarie 2008 conducerea CCIR, prin persoana preşedintelui Mihail Vlasov, a solicitat CCIB restituirea către CCIR a întregului său patrimoniu, pe motiv că CCIB s-ar afla în mod ilegal în posesia patrimoniului menţionat, Colegiul de Conducere al Camerei Bucureşti a decis retragerea CCIB din Camera Naţională”, se arată într-un comunicat al Camerei Municipiului Bucureşti. În document se mai precizează: “Colegiul de Conducere a constatat că CCIB face parte dintr-o Cameră Naţională, care are interese contrare celor ale CCIB şi a decis retragerea Camerei Bucureştiului din Camera României, prin renunţarea la calitatea de membru”.
PATRIMONIU. Camerele teritoriale reunite recent sub conducerea lui Mihail Vlasov consideră incorect modul în care a fost împărţit patrimoniul fostei Camere de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (CCIRB). “În 2005, fostul preşedinte Babiuc a dezmoştenit Camera de Comerţ a României, atunci când a cedat o parte din patrimoniul acesteia către Camera de Comerţ din Bucureşti. Noi vrem acum să reparăm ilegalitatea care s-a făcut atunci când împărţirea trebuia gândită după un algoritm clar”, a declarat Valentin Cismaru, vicepreşedinte CCIR. De partea cealaltă, reprezentanţii Camerei Bucureşti spun că toate fondurile şi banii de care au dispus au fost investiţi în patrimoniul CCIRB şi deci consideră că împărţirea a fost corectă. Camera Bucureşti deţine împreună cu Camera României imobilul din Octavian Goga, unde ambele organizaţii au sediul. În plus, fiecare dintre cele două au câte 35% din acţiunile Complexul Romexpo. Noua conducere a CCIR speră că organizaţia bucureşteană va reveni la Camera de Comerţ a României, însă, dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci va da în judecată Camera din Bucureşti pentru a-i lua patrimoniul. “Camera Naţională consideră că este constituţional şi corect ca justiţia să se pronunţe cu privire la această tranzacţie”, a mai declarat Cismaru.
Dispută pe patrimoniu
Lupta pentru patrimoniu a început în anul 2002, când mai multe camerele teritoriale s-au unit în jurul unui nucleu din care făceau parte Mihail Vlasov, preşedintele Camerei Iaşi şi Ovidiu Silaghi, pe atunci preşedintele Camerei Satu-Mare, acum ministrul IMM. Au fost multe bătălii câştigate când de o parte când de alta. Până la urmă, CCIR s-a divizat în două entităţi: Camera Bucureşti şi Camera Naţională, iar camerele teritoriale şi-au ales la 17 decembrie 2007 preşedintele pe care şi l-au dorit: Mihail Vlasov. Cu toate astea, camerele teritoriale nu au reuşit să pună mâna pe acţiunile de la Romexpo deţinute de Camera Bucureşti. După mişcarea de ieri a CCIB se va intra într-un proces lung în care este greu de stabilit cine are dreptate.
daniela.ivan@jurnalul.ro

Ştiri din .ro
Virgil Popescu, „ușor nemulțumit” de ordinul ANRE: Lasă la latitudinea furnizorilor să ofere discount
Ministrul Energiei, nemulțumit că ANRE a lăsat la latitudinea furnizorilor oferirea discountului
Proiectantul sectorului Târgu Mureș-Târgu Neamț din A8, monitorizat de CNAIR
Tranzacționarea de acțiuni în 2021: O creștere promițătoare pentru companiile românești
Peste 60% dintre angajații de la nivel global lucrează la distanță
Majoritatea românilor folosesc produse și servicii bancare
Piața auto în declin. Producția și vânzările de autovehicule au scăzut semnificativ în 2020
Ministrul Economiei: Românii fac salariul aproape juma-juma cu statul. Din 2022 începem aplicare măsurii zero taxe pe salariul minim
Digitalizarea încă se luptă cu ghişeele ANAF
Cazacioc & CO SRL a săpat o groapă de 1,5 milioane de euro

Creștere spectaculoasă a capitalului românesc în start-up-uri
Unitatea 1 CNEE Cernavodă va fi oprită pe 23 ianuarie 2021
Majoritatea angajaților vor un loc de muncă aproape de casă
Primul atelier de cold brew și craft soda din România
