Camera Bucureşti iese din CCIR

Camera de Comerţ Bucureşti renunţă la calitatea de membru a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), ca răspuns la intenţia pre­şe­dintelui CCIR, Mihail Vlasov, de a dezmoşteni de patrimoniu Camera din Bucureşti.

Camera de Comerţ Bucureşti renunţă la calitatea de membru a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), ca răspuns la intenţia pre­şe­dintelui CCIR, Mihail Vlasov, de a dezmoşteni de patrimoniu Camera din Bucureşti.

Mişcare-surpriză în siste­mul cameral menită să pună capăt pentru un timp disputei asupra pa­tri­­moniului Camerei de Comerţ a Municipiului Bucureşti (CCIB): organizaţia bucureşteană s-a retras din rândul membrilor Camerei de Co­merţ şi Industrie a României (CCIR). Decizia vine ca răspuns la solicitarea de a restitui întregul patrimoniu, adre­sa­tă de preşedintele CCIR. “În urma fap­tului că prin adresa din 8 ianua­rie 2008 conducerea CCIR, prin persoana preşedintelui Mihail Vlasov, a solicitat CCIB restituirea către CCIR a întregului său patrimoniu, pe motiv că CCIB s-ar afla în mod ilegal în posesia patrimoniului menţionat, Colegiul de Conducere al Camerei Bu­cureşti a decis re­tra­ge­rea CCIB din Camera Na­ţi­o­na­lă”, se ara­tă într-un comunicat al Ca­me­rei Municipiului Bucureşti. În document se mai precizează: “Colegiul de Conducere a constatat că CCIB fa­ce parte dintr-o Cameră Naţională, care are interese contrare celor ale CCIB şi a decis retragerea Camerei B­u­cu­reş­tiului din Camera României, prin renunţarea la calitatea de membru”.

PATRIMONIU. Camerele teri­toriale reunite recent sub conduce­rea lui Mihail Vlasov consideră incorect modul în care a fost împărţit patrimoniul fostei Camere de Co­merţ şi Industrie a României şi a Mu­ni­ci­piu­lui Bucureşti (CCIRB). “În 2005, fostul preşedinte Ba­biuc a dezmoştenit Camera de Comerţ a Ro­mâniei, atunci când a cedat o par­te din pa­trimoniul acesteia către Camera de Comerţ din Bucureşti. Noi vrem acum să reparăm ilegalita­tea care s-a făcut atunci când îm­păr­ţirea trebuia gândită după un al­goritm clar”, a declarat Valentin Cis­maru, vice­pre­şedinte CCIR. De par­tea cealaltă, reprezentanţii Ca­me­rei Bucureşti spun că toate fondu­ri­le şi banii de care au dispus au fost investiţi în patrimoniul CCIRB şi deci consideră că împărţirea a fost corectă. Camera Bucureşti deţine împreună cu Ca­mera României imobilul din Octavian Goga, unde am­be­le organizaţii au sediul. În plus, fi­e­ca­re dintre cele două au câte 35% din acţiunile Complexul Romexpo. Noua conducere a CCIR speră că organizaţia bu­cu­reşteană va reveni la Ca­me­­ra de Comerţ a R­o­mâ­ni­ei, însă, dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci va da în judecată Camera din Bucureşti pentru a-i lua patrimo­niul. “Ca­mera Naţională consideră că este constituţional şi corect ca jus­tiţia să se pronunţe cu privire la această tranzacţie”, a mai declarat Cismaru.

Citește pe Antena3.ro

Păianjeni mari cât un șobolan au invadat Marea Britanie, după ce mii de exemplare au fost eliberate de un zoo: „Suntem foarte fericiți”

Dispută pe patrimoniu

Lupta pentru patrimoniu a început în anul 2002, când mai multe camerele teritoriale s-au unit în jurul unui nucleu din care făceau parte Mihail Vlasov, preşedintele Camerei Iaşi şi Ovi­diu Silaghi, pe atunci preşedintele Camerei Satu-Mare, acum ministrul IMM. Au fost multe bătălii câştigate când de o parte când de alta. Până la urmă, CCIR s-a divizat în două entităţi: Ca­mera Bucureşti şi Camera Naţională, iar camerele teritoriale şi-au ales la 17 decembrie 2007 preşedintele pe care şi l-au dorit: Mihail Vlasov. Cu toate astea, camerele teritoriale nu au reuşit să pună mâna pe acţiunile de la Romexpo deţinute de Ca­mera Bucureşti. După mişcarea de ieri a CCIB se va intra într-un proces lung în care este greu de stabilit cine are dreptate.

daniela.ivan@jurnalul.ro