Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In anul in care Hidroelectrica se confrunta cu una dintre cele mai cumplite secete din istoria sa, compania se vede obligata sa infrunte si un alt dusman: statul roman, care e exact si actionarul sau majoritar, cu 80% din actiuni. Printr-o modificare adusa legii apelor operata in decembrie 2010, costul apei turbinate a crescut de patru ori, ceea ce a rezultat intr-o cheltuiala suplimentara de peste 200 de milioane de lei din partea Hidroelectrica, au declarat pentru Jurnalul National surse din companie.
'Cresterea de pret s-a operat in contextul in care Dunarea a inundat in vara anului trecut unele cartiere din Galati, erau oameni cu sacii de nisip in strada', au spus sursele. Acestea au mai afirmat ca Ministerul Economiei, ale carui societati sunt cele mai afectate de masura, nici macar nu a fost consultat.
Scumpirea a fost cuprinsa in Hotararea de Guvern 1202, care a fost promovata de Ministerul Mediului. In Monitorul Oficial, aceasta este publicata in 10 decembrie si a fost semnata de premierul Emil Boc si contrasemnata de Laszlo Borbely, ministrul Mediului, si de Gheorghe Ialomitianu, ministrul Finantelor.
In nota de fundamentare de atunci se justifica scumpirea cu faptul ca in 2008 s-au asigurat doar 38% din veniturile necesare intretinerii in stare de siguranta a Sistemului National de Gospodarire a Apelor, respectiv 324 de milioane de lei, rezultand un deficit de 517 milioane de lei. Mai mult, se afirma ca operatorii de apa-canal asigura doar 22% din contributiile la bugetul Apelor Romane, iar producatorii de energie hidro, termo si nucleara mai contribuie cu alti 30%. 'Astfel, se observa ca primele doua grupe de mari consumatori de resurse de apa (cu o pondere de peste 90% in totalul consumului) asigura doar 52% din totalul veniturilor Administratiei Nationale Apele Romane, fiind necesara o corectie a acestei ponderi, prin intermediul cuantumului tarifelor', se precizeaza in nota de fundamentare.
Aceasta crestere a costurilor cu apa a fost evocata si de fostul director general Constantin Trihenea, cand a justificat solicitarea facuta de Hidroelectrica pentru a creste cu 50% tarifele pentru energia furnizata de companie in sistem reglementat.
Scumpirea operata a nemultumit si investitorii in microhidrocentrale, care au pornit proiectele cu o serie de indicatori economici si s-au trezit ca aceasta crestere a costurilor le pune in pericol viabilitatea economica a proiectelor. Seceta este atat de puternica, incat Hidroelectrica nu produce acum decat in jur de jumatate din cat realiza in mod normal. Din aceasta cauza, compania a invocat in luna septembrie clauza de forta majora pentru a reduce energia livrata 'baietilor destepti' in limita productiei.
Seceta ameninta economia in 2012
Prelungirea secetei si in urmatoarele luni va duce la scaderea productiei vegetale cu 20%-25%, considera agricultorii. In anul 2010, productia agricola a contribuit cu aproape 6% la Produsul Intern Brut (PIB). Sectorul vegetal a reprezentat doua treimi din productia agricola, respectiv 4% din PIB. Anul 2011 este unul de exceptie in agricultura, in primul rand datorita cresterii cu peste 20% a productiei vegetale. Viorel Matei, presedintele Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR), spune ca din 1968, de cand lucreaza un agricultura, nu a mai intalnit un an asa de slab cum se prefigureaza 2012.
'Chiar daca va ploua de acum incolo, productia vegetala va inregistra scaderi de cel putin 30%-35%. Nici nu vreau sa ma gandesc la ce se va intampla daca nu va ploua pana in luna martie', a mai spus Matei. Robert Arsene, directorul general al grupului Agricover, afirma ca seceta de toamna va duce la o reducere a recoltei de grau si orz de 15%-20%, ca rezultat al neinfiintarii in timp util a culturilor. Si Valentin Zaharia, care cultiva aproximativ 1.000 de hectare de teren agricol in Ialomita, spune ca seceta din acest an a creat deja premisele unei scaderi cu 20%-30% a recoltei de grau pentru anul viitor.
