Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La începutul anului 1990, în România existau zeci de oraşe monoindustriale. După 26 de ani, majoritatea centrelor industriale în jurul cărora s-au dezvoltat aceste oraşe au dispărut sau se pregătesc să o facă, şomajul este la cote care depăşesc cu mult media naţională, iar autorităţile continuă să privească contemplativ dezastrul. Valea Jiului şi oraşul Drobeta Turnu Severin sunt ultimele zone înscrise, din acest an, pe lista neagră a falimentelor.
După marile tunuri date la începutul anilor 90 şi privatizările eşuate, în 1998 Guvernul de atunci a crezut că poate salva zonele monoindustriale, declarându-le zone defavorizate. În speranţa că va atrage investitori, firmele care veneau aici beneficiau de foarte multe facilităţi fiscale. Dar după aproape 10 ani de existenţă a acestor zone, rezultatele au fost catastrofale. Un eşec scump, care a costat statul peste 32 de miliarde de lei acordaţi sub formă de ajutoare în intervalul 2000-2007.
Valea Jiului, la polul sărăciei
Reforma industriei miniere s-a rezumat la desfiinţarea a 20.000 de locuri de muncă în 1997, fără a pune şi ceva în loc. La aproape 20 de ani de la marea disponibilizare, în Valea Jiului sărăcia este atotstăpânitoare. Cel mai mare angajator din zonă este Complexul Energetic Hunedoara, unde lucrează circa 5.000 de angajaţi, la care se mai adaugă 500 de persoane care lucrează la închiderea minelor. Acum complexul este în insolvenţă, dar este la un pas de faliment.
Toată luma din Vale ştie că vor urma noi disponibilizări. Dacă se vor închide minele, pe lista şomerilor mai putem adăuga alte 2000-3000 de persoane care lucrează în firmele care oferă servicii complexului. Oferta de muncă este inexistentă, iar cel mai mare angajator din zonă este statul. Singurul investitor de calibru este o firmă italiană care produce, la Lupeni, huse auto pentru export şi are circa 1.000 de angajaţi.
"Autorităţile nu au nici un plan pentru salvarea zonei. În Valea Jiului toţi primari au fost preocupaţi doar să căpuşeze CE Hunedoara prin firmele lor de casă. Patronii multora dintre ele s-au îmbogăţit peste noapte, după care au băgat firmele în faliment, iar complexul nu şi-a mai recuperat niciodată banii. Toţi primarii şi-au pus în funcţii bine plătite la complex un frate, un văr. Este o crimă socială ce se întâmplă acum în Valea Jiului" - Petre Nica, preşedintele sindicatului Muntele din CE Hunedoara.
În Drobeta, şomajul a explodat
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare RAAN din Drobeta Turnu Severin a intrat în insolvenţă, iar pe fosta platformă industrială, unde la începutul anilor 1990 lucrau peste 5.500 de angajaţi, acum bate vântul. Insolvenţa a adus şi dispariţia ultimelor 1.525de locuri de muncă. Oficial, oraşul are peste 100.000 de locuitori, dar mulţi s-au risipit în cautarea unui trai mai bun. Acum probabil că mai sunt, efectiv, în oraş 80.000 de oameni, iar din forţa de muncă activă doar 10-12% mai lucrează. „Tineretul s-a reorientat spre oraşe unde îşi pot găsi un serviciu. Şi copiii mei sunt plecaţi la Timişoara”, ne spune Alexandru Tănase, unul din foştii lideri de sindicat de la RAAN. În oraş, cam totul este în faliment. Şantierul naval Severnav este ca şi desfiinţat, iar fosta fabrică de vagoane Meva abia dacă mai are 100 de angajaţi.
"De-a lungul anilor pe la noi au mai venit firme interesate să investească. Cum au venit, aşa au şi plecat, speriate de şpăgile care trebuiau să le dea pentru tot felul de aprobări. Ar fi trebuit să lucreze 2-3 ani numai ca să acopere aceste şpăgi" - Alexandru Tănase, fost lider sindical RAAN
Dezinteres total din partea autorităţilor
Pentru salvarea celor două unităţi CE Hunedoara şi RAAN, Blocul Naţional Sindical BNS a elaborat încă de acum doi an programe de relansare economico-socială. Au fost organizate întâlniri cu primarii, cu preşedinţii Consiliilor Judeţene, cu parlamentarii din cele două zone în cadrul cărora s-au prezentat proiectele şi avantajele care s-ar obţine prin punerea lor în practică.
„ Am prezentat proiecte clare, aveam asigurate fonduri europene, aveam asigurate investiţii private pentru judeţele Mehedinţi şi Hunedoara. Le-am prezentat autorităţilor locale şi guvernului, dar nimeni nu a fost interesat. S-a pierdut tot”, ne-a declarat Dumitru Costin, preşedintele BNS.
- CE Hunedoara are datorii de peste 1,4 miliarde de lei
- Cărbunele extras din Valea Jiului este de 2,5 ori mai scump decât dacă s-ar importa din Africa de Sud
- Complexul are de plătit o amendă de 132 milioane de euro pentru neachiziţionarea certificatelor de CO2 în 2014
- Are nevoie de 18 milioane euro, până în aprile, pentru achiziţionarea certificatelor de CO 2 pentru anul 2015
- Dacă nu face rost de aceşti bani va primi o nouă amendă de 132 de milioane de euro
