Cât contează recomandările din Raportul de ţară

România nu mai are nici un fel de acord cu Fondul Monetar Internaţional din septembrie 2013, dar o delegaţie a instituţiei de la Washington condusă de Reza Baqir, şeful misiunii pentru România, este de câteva zile la Bucureşti. În urma acestor discuţii, experţii Fondului vor elabora  un raport de țară, cu recomadări care însă pot rămâne simple sfaturi. Întrebarea este. Care sunt consecinţele?

Reprezentanţii instituţiei de la Washington nu au cum să forţeze Guvernul să ia măsurile pe care ei le recomadă. Însă chiar dacă indicaţiile din acest document nu sunt obligatorii, ele sunt percepute de către pieţele finaciare ca un mesaj foarte puternic. România se va împrumuta mai ieftin sau mai scump, în funcţie de ceea ce scrie în Raport. Ţara noastră este membră a FMI din anul 1972 şi în această calitate are obligaţia să furnizeze informaţii şi să participă la consultări anuale cu experţii de la Washington, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI.

Cum funcţionează FMI

FMI a fost înfiinţat în decembrie 1945 şi avea ca misiune iniţială să vegheze la respectarea noilor reguli de cooperare economică stabilite la conferinţa de la Bretton Woods. Acum a devenit unul dintre cele mai influente organisme de pe planetă şi are ca scop promovarea cooperării monetare internaționale, garantarea stabilității financiare, facilitarea comerțului internațional, contribuirea la un nivel înalt de ocupare a forței de muncă, la stabilitate economică și combaterea sărăciei. În plus, acordă asistență financiară temporară pentru țările care se confruntă cu dezechilibre ale balanțelor de plăți. Fondul se finanţează din contribuţiile celor 187 de ţări membre  care contribuie, fiecare, în funcţie de ponderea economică cu o aşa numită cotă parte. Fiecare stat achită cota sa  în proporție de 25% într-una dintre valutele acceptate pe plan internațional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlină) sau în DST (drepturi de tragere special-moneda oficială a FMI), iar restul de 75% în moneda națională. Cotele sunt revizuite la fiecare cinci ani.

România  are o cotă de participare de 0,38%, din februarie  2016, care corespunde unei participări de 1 811,4 milioane  DST (Drepturi Speciale de Tragere). La cursul de ieri, asta înseamnă aproape 2,5 miliarde de dolari.

Cei mai mari contributori ai fondului sunt SUA - 17,67%; Japonia - 6,556%; Germania - 6,11%; Franţa - 4,505%; Marea Britanie - 4,505%; Arabia Saudită - 2,93%; Canada - 2,672%; Rusia - 2,494%; India - 2,442%; Olanda - 2,166%. Restului ţărilor le revin 40,647%: adică fiecare dintre celelalte 147 de ţări membre are o cotă-parte inferioară cifrei de 2%. Deciziile se iau cu minim 85% din voturi, iar Statele Unite ale Americii a fost mereu singura țară care poate bloca o decizie a FMI. Puterea de vot a fiecărei țări este proporțională cu cota subscrisă.

FMI dispune de  477 miliarde de DST din cotele subscrise de toate cele 187 de ţări membre. Asta înseamnă circa 646 miliarde de dolari

Delegaţia condusă de Reza Baqir s-a întîlnit ieri cu premierul Grindeanu şi cu ministrul de finanţe, Viorel Ştefan. Tot , ieri delegaţia FMI a fost şi la Cotroceni

România prin ochii FMI

Experţii Fondului se tem că deficitul bugetar va trece de 3% şi ar putea ajunge chiar şi la 3,6% având în vedere actualele reduceri de taxe şi impozite şi majorările de salarii la bugetari, dar şi majorările de la pensii. Şi încasările bugetare din ianuarie şi februarie, cu mult mai mici decât estimările bugetare, au alimentat temerile FMI. Însă, sunt şi veşti bune. Reprezentanţii de la Washington spun că România va avea şi în acest an cea mai mare creștere economică din Europa, respectiv 3,6%.