x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cât riscăm o nouă criză a sistemului bancar? Asemănări şi deosebiri faţă de anii ’90.

0
Autor: Gabi Golea 05 Iun 2011 - 21:00
Cât riscăm o nouă criză a sistemului bancar? Asemănări şi deosebiri faţă de anii ’90.


A.P. s-a dus zilele trecute la banca cu gandul sa-si retraga economiile, dupa ce a aflat de la prieteni ca patru banci din Romania, printre care si cea la care are depozit, vor sa iasa de pe piata. Impulsul de moment l-a facut pe A.P. sa nu puna in balanta costurile spargerii depozitului inainte de scadenta (pierderea dobanzii cumulate si comisionul de retragere anticipata – care la un depozit de 10.000 de euro reprezinta circa 150 de euro) cu riscurile reale ca banca respectiva sa isi inceteze activitatea.

Reactia lui nu este singulara: zvo­nu­rile despre banci, care circula pe e-mail, din vorba in vorba sau care ajung chiar in presa de multe ori se sol­deaza cu retrageri de bani de la banci. Cel mai recent, astfel de reactii au fost starnite de stirea potrivit careia patru banci din Romania (Volksbank, RBS, ATE Bank si MKB Rom­ex­terra) ar fi de vanzare. Stirea a fost preluata de presa tabloida, care titra bombastic ca "Patru banci vor dis­parea din Romania".

"Am avut clienti care au inteles din stirile respective ca este iminenta inchiderea bancii. Este cat se poate de fals. Articolul original pe tema celor patru banci facea referire la discutiile care se poarta la nivelul actionarilor privind vanzarea operatiunilor din Europa de Est. O schimbare a actio­na­rilor nu este deloc acelasi lucru cu inchiderea business-ului. Sunt atatea tranzactii si preluari care sunt consi­de­rate povesti de succes", spune Lu­cian Cojocaru, vice­pre­sedinte al Volksbank Romania, una dintre cele pa­tru banci despre care s-a scris ca ar fi de vanzare.

Nu este prima data cand bancile se confrunta cu probleme de imagine din cauza zvonurilor. In martie 2005, o serie de e-mail-uri transmise viral avertizau asupra falimentului iminent al Bancii Tiriac. La cateva luni dupa aparitia zvonurilor, s-a anuntat ca Banca Tiriac a fuzionat cu HVB, intr-o tranzactie evaluata la peste 250 de milioane de euro. Patru ani mai devreme, BCR, cea mai mare banca din Romania, se confruntase cu o problema similara: un asalt al clientilor care doreau sa-si retraga banii din banca in urma zvonurilor.

RBS Romania, una dintre bancile vi­zate de zvonurile recente este ultima banca activa in Romania care si-a schimbat atat denumirea, cat si ac­tio­na­rii, ca urmare a preluarii bancii-mama din Olanda, ABN-Amro de catre banca britanica RBS (Royal Bank of Scotland).

Cea mai discutata fuziune a fost insa cea care a vizat trei banci active pe piata din Romania: Banca Tiriac, HVB si Unicredit. Integrarea ope­ra­tiu­nilor s-a derulat pe parcursul mai multor ani si a avut loc in mod treptat. Noul actionar majoritar si-a lasat amprenta mai ales asupra produselor nou-lansate. In cazul Unicredit-Ti­riac, intr-o prima faza au fost aliniate dobanzile la depozite oferite de cele doua banci ce au facut obiectul fu­ziu­nii si abia in cea de-a doua etapa au fost armonizate conditiile de credi­tare. Preluarea BCR de catre Erste, in ur­ma privatizarii, a determinat cres­te­rea capitalurilor proprii ale ban­cii cu peste 64% in perioada 2007-2010.

Falimentele bancare de la sfarsitul anilor ’90: diferente
Poate ca amintirea sirului lung si neasteptat de falimente bancare de la sfarsitul anilor ’90 face ca populatia sa fie extrem de sensibila la zvonurile privind problemele din banci. In perioada 1999-2003, nu mai putin de 12 banci din Romania au dat faliment. In perioada 2008-2011, in cei peste doi ani de criza nu s-a inregistrat insa nici un faliment. Cele mai renumite gauri sunt cele primite de Bancorex si Banca Agricola. Ambele erau banci de stat in momentul in care au aparut pro­blemele si tot statul a fost cel care a acoperit gaurile (din banii contribuabililor). In total: 3,1 miliarde de dolari – 2,1 miliarde de la Bancorex si peste un miliard de la Banca Agricola. Activele Bancorex au fost preluate de BCR, iar Banca Agricola a fost privatizata cu Raiffeisen. Restul falimentelor bancare din Romania au vizat banci de dimen­siuni mici (Nova, Columna, Albina, Fortuna) sau medii (Banca Romana de Scont, BID, Bankcoop). In cele mai multe cazuri, acestea aveau actionariat dubios (persoane fizice din Romania sau cetateni straini) care au beneficiat de credite date tot de banca lor, care n-au mai fost rambursate.

Ce s-a schimbat
De la falimentele de la sfarsitul anilor '90 si pana in prezent, peisajul bancar s-a schimbat complet. Posibilitatea ca actionarii sa-si insuseasca banii deponentilor (reteta creditelor neperformante catre firme/actionari) este limitata de reglementarile BNR privind expunerea bancilor catre entitatile afiliate. De asemenea, banca centrala monitorizeaza atent evolutia indicatorilor de performanta la nivelul sistemului bancar si exista limita pentru fiecare banca. De exemplu, indicatorul de solvabilitate al carui nivel nu trebuie sa scada sub 8% se situa, in martie 2011, la 14,88% – un nivel aproape dublu. Riscul ca deponentii sa ramana fara economiile de-o viata a fost de asemenea limitat, prin infiintarea Fondului National de Garantare a Depozitelor. Astfel, in situatia in care o banca ar da faliment, Fondul preia sarcina rambursarii sumelor catre deponenti. Valoarea garantata per deponent a fost majorata de la 1 ianuarie 2011 de la 50.000 de euro la 100.000 de euro.
Citeşte mai multe despre:   bănci,   faliment

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Modificarea Legii offshore, în dezbatere publică în T1/2021

Modificarea Legii offshore, în dezbatere publică în T1/2021
Proiectul de modificare a Legii offshore va fi supus dezbaterii publice în primul trimestru al anului 2021, potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei Dan Drăgan.  „Procesul...

Război pe salariul minim

Război pe salariul minim
Sindicatele, patronatele și Guvernul au viziuni diferite privind salariul minim ce se va plăti anul viitor, cele trei părți nereușind să ajungă ieri, în cadrul Consiliului Național Tripartit, la o decizie pe...

Educația financiară, prioritate strategică la nivel național și european

Educația financiară, prioritate strategică la nivel național și european
Îmbunătățirea gradului de educație financiară a devenit o misiune fundamentală, de importanță strategică în România, deopotrivă pentru autorități, companii și mediul academic, fiind un pilon esențial...

Ce se va întâmpla cu creditele neperformante anul viitor

Ce se va întâmpla cu creditele neperformante anul viitor
În anul 2021 vor crește creditele neperformante deoarece în această perioadă au fost acordate facilități prin amânarea plăților. În plus, restricțiile impuse de autorități,  care au vizat încetarea...

Vânzarea CEZ România va fi finalizată la jumătatea anului 2021

Vânzarea CEZ România va fi finalizată la jumătatea anului 2021
Achiziția CEZ România de către fondul de investiții MIRA se va finaliza în prima jumătate a anului 2021. Tranzacția va trebui să obțină aprobarea autorității de concurență de la Bruselles și de...

Florin Cîțu anunță că vin banii împrumutați de la UE. Prima tranșă este de trei miliarde de euro

Florin Cîțu anunță că vin banii împrumutați de la UE. Prima tranșă este de trei miliarde de euro
Prima tranșă a împrumutului pe care România îl ia de la Uniunea Europeană prin instrumentul SURE va veni peste câteva zile. Anunțul a fost făcut de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu. Demnitarul a spus că pri...

APIA plătește 6,37 milioane de lei pentru creșterea animalelor

APIA plătește 6,37 milioane de lei pentru creșterea  animalelor
A fost autorizată plata a 6,37 milioane de lei pentru ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor. Banii vor onora cererile depuse în luna octombrie, aferente serviciilor prestate în trimestrul al...

Unde sunt plasaţi banii fondurilor private de pensii

Unde sunt plasaţi banii fondurilor private de pensii
Volatilitatea ridicată generată de criza sanitară și cea economico-financiară a determinat o atenție sporită față de evoluțiile pe termen scurt ale pieței de capital și o echilibrare a portofoliilor...

Relansare cu basme uitate în sertarele ministerelor

Relansare cu basme uitate în sertarele ministerelor
Ordonanța privind Planul Național de Relansare și Reziliență, proaspăt adoptată de Guvern, conține o serie de măsuri care au mai apărut și în alte „strategii” anterioare, arătând acum ca o compilație...

Ai nevoie de ajutor in chestiuni juridice? Apeleaza la un avocat online

Ai nevoie de ajutor in chestiuni juridice? Apeleaza la un avocat online
In contextul actual in care ne aflam, pe fondul pandemiei de coronavirus si a regulilor de mentinere a distantei sociale, colaborarile in online s-au dovedit a fi productive. Din ce in ce mai multe persoane lucreaza de...

Poliţia locală, liber la ridicat maşini

Poliţia locală, liber la ridicat maşini
Poliţia locală va putea dispune ridicarea vehiculului ce staţionează pe domeniul public, în alte locuri decât drumul public, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, legea pentru modificarea şi...

Câți bani se marchează în fotbalul românesc. Cel mai cheltuitor club joacă pe „fonduri europene” și bate tot în țară

Câți bani se marchează în fotbalul românesc. Cel mai cheltuitor club joacă pe „fonduri europene” și bate tot în țară
Galerie Foto Cele mai puternice trei echipe de fotbal din România, care și-au disputat laurii de campioană în ultimii ani, sunt și primele trei în clasamentul cheltuielilor, semn că în acest sport, banii aduc performanța....

Incendiul din secţia ATI: se cer despăgubiri de un milion de euro

Incendiul din secţia ATI: se cer despăgubiri de un milion de euro
Galerie Foto La Parchetul General a fost înregistrată o plângere penală pentru efectuarea de cercetări cu privire la comiterea infracţiunii de ucidere în cazul incendiului din secţia ATI a Spitalului Judeţean din Piatra Neam...

UE acordă peste 200 de milioane de euro pentru IMM-urile din România afectate de pandemie

UE acordă peste 200 de milioane de euro pentru IMM-urile din România afectate de pandemie
Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 216 de milioane de euro pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus. Este vorba despre granturi și...

VIDEO. Inspecția Economică din Ministerul de Finanțe, controale la mai multe primării. Primul raport, trimis la DNA

VIDEO. Inspecția Economică din Ministerul de Finanțe, controale la mai multe primării. Primul raport, trimis la DNA
Inspecția Economică din Ministerul de Finanțe face controale la mai multe primării și unități administrativ teritoriale, a informat, marți, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu. Primul raport a fost deja trimis...
Serviciul de email marketing furnizat de