Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima jumătate a acestui an s-a dovedit a fi mai dramatică din punctul de vedere al puterii de cumpărare (câștigul salarial ajustat cu inflația), acest indicator având scăderi mai accentuate în 2020 chiar și față de perioadele similare din anii crizei financiare. La o scădere medie de aproape 5% a salariului mediu s-a adăugat o medie a scumpirilor - inflația - de peste 1,5%, ceea ce înseamnă erodarea cu mai mult de 6,5% a puterii de cumpărare, fenomen care nu a mai fost întâlnit decât în urmă cu 9 ani. Dar asta s-a întâmplat la nivelul mediei. De fapt,veniturile salariale au scăzut în 42 din cele 65 de domenii ale economiei (din care 10 domenii cu tăieri de peste 10%), iar scumpirile produselor strict necesare traiului s-au scumpit de câteva ori mai mult decât media generală, arată seriile de date statistice analizate de Jurnalul.
Salariul mediu net a fost de 3.179 de lei în luna mai 2020, cu 4,8% mai mic decât în decembrie 2019, când s-a cifrat la 3.340 lei, după cum arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În același timp, prețurile au urcat cu 1,47%, rezultând astfel o scădere a puterii de cumpărare cu 6,27%.
O diminuare a salariului real - câștig nominal mediu minus inflație - nu a mai intervenit din 2011, când creșterea salariului mediu net a fost de 3,8%, iar rata inflației de 5,8%, astfel că standardul de viață a coborât cu 2%. Era ultimul an din cei trei în care s-au făcut simțite efectele crizei financiare mondiale.
Consecințe ca în 2010
Interesant este că și în cel mai slab an din acea perioadă, din punctul de vedere al evoluției retribuțiilor, 2010, tot s-a înregistrat o majorare, de 2,2%. Atunci, Guvernul Boc a tăiat 25% din salariile bugetarilor, iar acea decizie s-a regăsit într-o scădere puternică a mediei la nivel național, pe durata a două luni: între mai și iulie 2010, a avut loc un declin de 5,1%, de la 1.428 la 1.355 de lei, conform arhivei INS. Ulterior, salariul mediu net a avansat constant, până la 1.496 de lei în decembrie 2010. Așadar, în primele cinci luni din 2020 s-a constatat o scădere aproape la fel de mare precum în cele mai rele două luni din cel mai rău an al crizei mondiale.
Anul acesta a început cu o scădere de 4,5% a salariului mediu net, între decembrie 2019 și ianuarie 2020, până la 3.189 de lei. Acest lucru se întâmplă însă aproape de fiecare dată, pentru că în decembrie se acordă prime ocazionate de sărbătorile de iarnă, astfel că nivelul crește mai mult decât față de o lună obișnuită. Apoi au urmat două luni de creștere, salariul mediu net atingând la 3.294 de lei în martie. Starea de urgență decretată pentru combaterea pandemiei de coronavirus a condus, însă, la un trend negativ, nivelul salariului mediu coborând la 3.182 de lei în aprilie și 3.179 de lei în mai. Pe durata a două luni (martie-mai 2020), declinul a fost de 3,5%.
Scumpiri mici, dar numai pe medie
În ceea ce privește cealaltă componentă luată în calcul la determinarea salariului real, rata inflației, aceasta a avut, de-a lungul anilor, o traiectorie descendentă, înregistrând și două valori negative (-0,6% în 2015 și -1,5% în 2016), dar apoi a urcat, ajungând la cote destul de înalte, 4,6% în 2018 și 3,8% în 2019. Anul 2020 se anunță deocamdată ca unul cu o creștere modestă a prețurilor, însă doar ca medie generală.
În intervalul decembrie 2019 - iunie 2020, inflația s-a situat la 1,55%, dar alimentele de bază au consemnat scumpiri de peste 10%, topul fiind dominat de fructe, legume, fasole, făină, carne și mezeluri, mai arată statisticile oficiale. Astfel că scumpirile și, odată cu ele, scăderea puterii de cumpărare sunt resimțite, în foarte multe familii, mult mai accentuat decât media care arată cifre relativ mici.
Angajații cu salarii mici au suferit cele mai mari tăieri salariale și tot la nivelul lor s-a resimțit mai acut inflația, puterea de cumpărare fiind cel mai puternic erodată.
Salariile au scăzut în două treimi din economie
Cele mai recente date comunicate de INS arată că în lunile pandemiei (februarie-mai) salariul mediu pe ramură a scăzut în 42 din 65 de domenii de activitate, iar media generală a scăzut cu 0,7%. În topul scăderilor se regăsesc 10 domenii în care câștigul net s-a diminuat cu două cifre (mai mult de 10%), primele trei fiind aviația (-39,7%), HoReCa (-23,7%) și activitățile de cultură-spectacole (-14,9%), adică în acele activități care au fost oprite pe cale administrativă, ca măsuri de combatere a pandemiei. Urmează intermedierile financiare (-13,3%), industria maselor plastice (-13%), industria mobilei (-12,6%), fabricarea produselor textile (-11,8%) și industria auto (-11,1%). Cu procentaje cuprinse între 5 și 10 au scăzut salariile din 9 domenii, iar cu mai puțin de 5% au scăzut câștigurile din alte 25 de domenii. S-au înregistrat și creșteri salariale în această perioadă, cele mai mari fiind consemnate în industria extractivă (la petrol și gaze fiind maxima națională, de +31,5%), sănătate, poștă-curierat și industria chimică. Astfel că „bariera” inflației, dincolo de care putem spune că a crescut puterea de cumpărare, a fost depășită de salariații care lucrează în doar 18 domenii, față de totalul de 65 al întregii economii.
23 de lei este pierderea suferită din salariul mediu net în perioada februarie-mai 2020, din cauza crizei coronavirus
