Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a participat, astăzi, alături de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja și de reprezentanții autorităților locale la finalizarea implementării proiectului „De la Nano la Macro în Energetica Hidrogenului – Extindere Centrul Național de Hidrogen și Pile de Combustibil – HyRo 2.0”.
Proiectul, cu un buget de 30,80 milioane lei, a fost finanțat în cadrul Programului Operațional Competitivitate și implementat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea.
„În anul 2020 am inițiat demersurile pentru a dezvolta proiecte aplicate în domeniul hidrogenului și am reușit semnarea acestui contract, care iată că a ajuns în punctul în care să producă efecte. Astăzi, ne-am reunit pentru a marca finalizarea acestui important proiect aici, la Râmnicu Vâlcea, care se va focaliza pe validarea și demonstrarea performanțelor tehnologiilor din energetica hidrogenului, pe reducerea costurilor și identificarea celor mai adecvate aplicații pentru aceste tehnologii. Iar pe această cale vreau să îl felicit pe directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea, Mihai Varlam. Vom continua să finanțăm și în exercițiul financiar 2021-2027 cercetarea în domeniu. În timpul ultimei vizită de lucru pe care am avut-o la Bruxelles, am negociat doamna Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme, finanțarea proiectului «Hub românesc pentru hidrogen și noile tehnologii în domeniul energiei», cu o alocare estimată de 130 milioane euro, din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027. Suplimentar, la nivelul întregului Program este alocată o sumă de peste 1 miliard de euro pentru susținerea și promovarea unui sistem de cercetare, dezvoltare, inovare competitiv în România. Aceasta în condițiile în care este necesară consolidarea realizărilor în domeniul tehnologiilor avansate, prin măsuri și investiţii în domeniul cercetării-inovării cu potenţial ridicat de aplicare, care să ducă la dezvoltarea de produse cu valoare adăugată mare și care pot fi asimilate de către industria din România”, a subliniat ministrul Marcel Boloș.
Totodată, ministrul Boloș a subliniat că MIPE, în calitate de autoritate finanțatoare, încurajează colaborarea dintre cei mai importanți actori naționali în domeniul tehnologiilor bazate pe hidrogen, în vederea dezvoltării de proiecte care să contribuie decisiv la diversificarea pieței energiei în România.
Proiectul implementat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea a vizat extinderea capacităților de cercetare-dezvoltare ale ICSI Energy, ca parte autonomă din infrastructura națională RENEWS, astfel încât rezultatele activităților de cercetare-dezvoltare și inovare (CDI) să contribuie la implementarea tehnologiilor de stocare de energie pe bază de hidrogen.
Proiectul RoHydroHub a fost negociat cu Comisia Europeană și a fost acceptat ca proiect predefinit în cadrul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Implementarea proiectului urmează să fie asigurată de un parteneriat format din ICSI Râmnicu-Vâlcea și Universitatea Politehnica București. Apelul de proiecte nu va fi competitiv, în condițiile în care proiectul este predefinit în program.
Conform estimării, apelul de proiecte va fi deschis în iunie 2023, iar contractul de finanțare urmează să fie semnat până la sfârșitul acestui an.
La fel ca și celelalte proiecte predefinite în program, RoHydroHub va beneficia de suportul Autorității de Management POCIDIF pe toată durata implementării.
Prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, în cadrul Acțiunii 1.2 – Sprijin pentru proiecte în domeniul tehnologiilor avansate prin crearea de hub-uri de inovare în domenii de interes strategic vor fi finanțate proiecte considerate de interes strategic pentru România.
Intervențiile derivă din nevoile mediului privat și ale societății abordând fragmentarea ecosistemului de cercetare-inovare românesc și se va concentra pe domeniile de specializare inteligentă identificate la nivel național. Acestea creează hub în tehnologii avansate asigurând spillover de cunoaștere în contextul dezvoltării economiei din România.
Concret, sunt susținute activități precum: CDI, testare, pilotare, pregătirea proceselor și a suportului tehnic care să susțină activități de producție, inclusiv dotare cu echipamente și infrastructuri conexe (de exemplu un procentaj limitat din finanțare pentru lucrări de construcție necesare pentru dezvoltarea produselor/proceselor/serviciilor).
Rezultatele cercetărilor vor susține reducerea decalajului de performanță atât între regiuni, cât şi între România și alte state UE.
(sursa: Mediafax)