Deficitul bugetar, adică diferenţa dintre încasările şi cheltuieile statul român, din primele nouă luni, a fost de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din Produsul Intern Brut (PIB). Şi asta în condiţiile în care, la sfârşitul lunii ianuarie, bugetul avea un excedent (surplus) de 4,7 miliarde de lei.
Calculele arată că statul a cheltuit cu 8,4 miliarde de lei mai mult decât a încasat între februarie şi sfârşitul lunii septembrie. Adică a împrumutat peste un miliard de lei, în medie, pe lună.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 165,8 miliarde de lei, reprezentând 21,9% din PIB, au fost cu 2% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. O bună parte din minus provine din încasările din TVA care au înregistrat o scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, de 8,6%, în condiţiile în care au fost afectate de reducerea cotei de TVA În schimb, cheltuielile bugetului consolidat, în sumă de 169,5 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 4% faţă de aceeaşi perioadă.
Cheltuieli suplimentare
Majorare vine, în bună parte, din creşterea salariilor şi a pensiilor. Salariului minim a avansat cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei. În funcţie de acestea se calculează ajutoarele sociale şi indemnizaţiile de concediu medical. Şi din dăzmăţul pensiilor speciale care costă bugetul în jur de un miliard de euro, potrivit unor estimări.
Investiţiile au suferit cel mai mult. Acestea au atins 17,3 miliarde de lei, în primele nouă luni, în condiţiile în care pentru întregul an bugetul prevede 37,7 miliarde lei.
Ministrul de Finanţe, Anca Dragu, a calculat că statul va împrumuta între 48-50 de miliarde de lei de la băncile din România, plus alte 3 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale. Banii sunt folosiţi pentru finanţarea deficitului, dar şi pentru refinanţarea datoriei publice