Cine câştigă şi cine pierde în criza grecească

Aşa cum orice monedă are două feţe, criza din Grecia înseamnă minusuri pentru unii şi plusuri pentru alţii. Agenţia France Presse a sintetizat cine şi ce câştigă de pe urma impasului economic al statului elen şi cine are cel mai mult de pierdut. Pe scurt, "au câştigat cei care au pariat pe prăbuşirea financiară a Greciei şi s-au repliat la timp, înainte de intervenţia Uniunii Europene", rezumă analistul american Gregori Volokin.

CÂŞTIGĂTORII:
- Anumite bănci mari - Goldman Sachs, JP Morgan, Deutsche Bank -, care au făcut speculaţii cu obligaţiuni de stat greceşti
- Dolarul - şi-a regăsit rolul de valută de refugiu în perioade de nesiguranţă
- Aurul şi bonurile de trezorerie americane - preţul lor a crescut fără încetare în ultimele zile; în plus, bonurile atrag rezervele monetare ale Chinei şi ale unor state din Orientul Mijlociu

PERDANŢII
- Băncile europene - au fost cele mai expuse la criza Greciei până în momentul în care UE a decis să sprijine Guvernul de la Atena
- Euro - a pierdut 7% din valoare în faţa dolarului între 3 şi 7 mai, iar scăderea pare să continue; nu mai este considerat o alternativă credibilă la moneda americană
- Banca Centrală Europeană - apelând la ceea ce analiştii numesc "opţiunea nucleară" (cumpărarea datoriei publice), reputaţia BCE a avut de suferit. Se află acum în postura de finanţator al datoriei publice a Greciei, poate şi a celei a Portugaliei şi Spaniei