x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Circ la dezbateri: Monştrii energetici au au intrat la apă şi sunt mai urâţi

0
29 Sep 2009 - 00:00

Companiile energetice pe care ministerul Economiei vrea să le realizeze prin reorganizarea sectorului s-au metamorfozat în nouă luni de dezbateri publice de la armăsarii năzdrăvani ai economiei la mârţoagele cu cele mai mari probleme.

Ultima dezbatere publică în privinţa reorganizării sistemului energetic s-a lăsat, după cum era de aşteptat, injurii cuvinte grele aruncate între oamenii din sector şi cu contradicţii în privinţa proiectului.

Ion Pisc, preşedintele Federaţiei Energetica a întrebat ce va face Termoelectrica dacă singura sursă de finanţare a sa, centrala Paroşeni, va fi inclusă în a doua companie energetică. „Ce se va întâmpla cu Termoelectrica şi proiectele sale până în 2013 când vor intra în funcţiune centralele realizate cu partenerii străini? De unde îşi va finanţa activitatea?", a întrebat Pisc.

Cum nimeni nu i-a răspuns, a completat referindu-se la starea de sănătate a companiilor că „dacă bagi mai mulţi morţi într-un sicriu, se cheamă genocid". Surse din Hidroelectrica ne-au precizat că societatea are un contract pentru a cumpăra 1 TWh de la Paroşeni.


Jean Constantinescu, preşedintele Institului Naţional Român pentru Studiul folosirii şi Amenajării Resurselor Energetice şi primul preşedinte al ANRE i-a acuzat pe cei care realizează restructurarea că nu se pricep, după ce nimeni din prezidiu nu a putut să-i răspundă la o întrebare tehnică.

MODIFICAREA MODIFICĂRII
Faţă de varianta iniţială, autorităţile nu vor mai include Electrica în companiile energetice naţionale sub pretextul acordării unei şanse egale tutoror competitorilor din piaţă. Distribuitorul şi furnizorul de stat ar putea fi introdus în cele două structuri în 2013, când centralele CEZ, E.ON şi Enel vor intra în funcţiune, potrivit lui Dan Gheorghiu, preşedintele Institutului de Studii şi Proiectări Energetice.


„Electrica putea face parte din cele două companii fără a încălca unbundlingul. Siguranţa furnizării nu înseamnă doar capătul lanţului ci tot lanţul de valoare" a declarat şi Ioan Silvaş, directorul de furnizare al Electrica. Cum toţi oficialii statului declară sus şi tare că la momentul actual toate tranzacţiile cu energie sunt transparente, atunci de ce s-a renunţat la includerea Electrica?

UITE-O, NU E
Prima dintre companii va fi formată din cele 3 complexuri din Oltenia, Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi sucursalele hidro Sibiu, Vâlcea şi Slatina. Iniţial urma să conţină şi jumătate din Electrica. 


Cea de a doua companie va conţine Compania Naţională a Huilei, termocentralele Deva şi Paroşeni, restul de Hidroelectrica şi ELCEN Bucureşti. Şi aceasta trebuia să conţină o jumătate din Electrica. Pe lângă acestea, ar mai fi trebuit să facă parte din aceasta şi termocentrala Iernut, pe care Romgaz trebuia să o preia de la ELCEN în contul unor datorii. Acum, însă, planul s-a schimbat. Termocentrala Iernut va intra în componenţa celei de-a doua companii integrate dar o dată cu ELCEN, urmând ca ulterior noua companie să discute cu Romgaz cedarea termocentralei.

CÂND PUTERNICE, CÂND SLABE
Cele două companii sunt când puternice, când slabe, de la o conferinţă la alta sau de la un vorbitor la altul. „Dacă grupurile energetice nu vor fi înlocuite, se va crea uşor-uşor un deficit de energie şi vor fi înlocuite cu grupurile energetice din afara ţării. În acest fel vom mări dependenţa de grupurile şi resursele primare din exteriorul ţării.

Realizarea celor două companii e strict obligatorie, e ultimul tren, dacă vom reuşi să-l pierdem consecinţele vor fi vizibile imediat" a declarat şi Constantin Bălăşoiu, directorul Complexului Energetic Craiova. „Cele două societăţi pleacă cu un handicap enorm: tehnologii din anii 60-70. Preţurile vor creşte sigur faţă de cei 44 euro pe MWh pentru că va trebui să băgăm un miliard de euro pentru a schimba tubulatura la reactorul 1, sunt două grupuri pe hârtie la Işalniţa, la Hidroelectrica se face retehnologizarea" spune şi Dan Gheorghiu, preşedintele ISPE.

În schimb, în documentele privind reorganizarea postate pe site-ul ministerului Economiei şi semnate de ministrul Adriean Videanu scrie negru pe alb la principii că prin integrare se urmăreşte „crearea unui număr limitat de societăţi puternice, viabile, capabile să concureze cu companii similare din UE şi care să susţină investiţii în tehnologii noi, curate, devenind astfel lideri pe piaţa sud-est europeană". 


„Sistemul energetic este bolnav şi merge din ce în ce mai prost, oricâte operaţii artificiale am face. Asta este realitatea. Privatizările trebuie continuate", a afirmat directorul general al Transelectrica, Adrian Băicuşi, prezent la eveniment.

„NU E COLEGUL CU LAPTOPUL"
În privinţa investiţiilor, viitoarele companii naţionale vor avea nevoie de 4-6 miliarde de euro în următorii zece iar sursele de finanţare vor fi listarea la bursă, majorări de capital sau credite externe, a spus lui Dan Gheorghiu, şeful ISPE.

Rugat de ziarişti să dea exemple concrete, el nu a putut spune. „Dacă era colegul meu cu laptopul, vă spuneam" a conchis el. Nici în privinţa reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, reprezentanţii ministerului Economiei nu pot spune nimic iar reprezentanţii Gaz de France SUEZ au apostrofat statul pentru acest lucru. La momentul actual Nuclearelectrica deţine 51% din EnergoNuclear, compania care va realiza cele două reactoare de 720 MW fiecare. CEZ, GDF Suez, Enel şi RWE au fiecare câte 9,15% din titluri, iar ArcelorMittal România şi Iberdrola deţin câte 6,2% din capital. În dezbaterile trecute s-a precizat că statul poate împărţi cei 51% ai săi între cele două companii, 25% uneia şi 26% celei de-a doua.

RESTRUCTURAREA PORNEŞTE CU SPATELE
În privinţa rezolvării problemelor legate de deţinerea Fondului Proprietatea, guvernanţii întâi taie şi abia apoi măsoară. Micii acţionari ai Fondului sunt circumspecţi în privinţa adunării în cele două structuri a unor societăţi falimentare (CNH), ori cu mari probleme financiare (complexurile Turceni, Rovinari, Craiova, SNLO, ELCEN) împreună cu „perlele" sistemului energetic, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Şi asta pentru că alăturarea le va afecta valoare deţinerii.


Potrivit lui Gheorghiu, FP şi-a dat acordul pentru reorganizarea în ideea de a rămâne cu echivalentul de acţiuni la cele două companii. Rugaţi să dea mai multe detalii, reprezentanţii statului nu ştiu dacă viitoarele companii vor fi organziate cu filiale sau sucursale fără personalitate juridică. Or, în cazul organizării cu filiale, aceasta ar permite FP să deţină în continuare titlurile exact la companiile sale. Un astfel de model există deja, Electrica deţinând 100% filialele Transilvania Nord, Transilvania Sud şi Muntenia Nord, filiala de mentenanţă Electrica Serv, dar şi procente minoritare la cele cinci filiale privatizate deja şi deţinute de CEZ, E.ON şi Enel. În plus, conform declaraţiilor întâi se vor forma companiile şi abia apoi se vor evalua societăţile componente, astfel încât să se ştie exact cât va deţine FP din cele două companii. 


„Fondul Pproprietatea şi-a dat acordul pentru reorganizare, în ideea de a-i menţine toate drepturile actuale. După ce apare ordonanţa de urgenţă şi se începe evaluarea fiecărui activ, vom şti exact care este procentul pe care îl va primi Fondul, leu la leu. Fondul Proprietatea nu va mai deţine acţiuni la nicio companie, ci va avea acţiuni la fiecare dintre societăţi", a adăugat Gheorghiu.
Cele două societăţi nu vor funcţiona ca holdinguri, a mai spus el.

POVARA CNH
Pe de altă parte, Compania Naţională a Huilei, cel mai mare datornic la bugetul de stat, va intra restructurată într-una din companiile energetice naţionale, doar cu patru mine retehnologizate, datoriile şi subvenţiile urmând să rămână la o altă societate, a afirmat Gheorghiu. Pentru aceasta este nevoie teoretic de acceptul Fiscului, care trebuie să recupereze banii respectivi şi Comisia Europeană care trebuie să-şi de acordul pentru ajutor de stat.

CONCURENŢA SLABĂ
Concurenţa este un alt punct nevralgic al viitoarelor companii. Nu trebuie ca o companie să depăşească 50%, însă ele vor avea una 48% şi alta 44%. De asemenea, nu trebuie ca din primele trei companii producătoare, primele două să nu depăşească în total 75%. Iar giganţii lui Videanu depăşesc acest procent. Dan Gheorghiu spune, însă, că a fost obţinut acordul de principiu de la Consiliul Concurenţei. Atuul autorităţilor este că în 2013 cele două companii vor avea doar 69% din total. CC trebuie să îşi dea şi un acord scris.

Citeşte mai multe despre:   energie,   termoelectrica,   dezbateri

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Consumul de energie electrică a scăzut cu 7,1% de la începutul anului. Importurile s-au dublat

Consumul de energie electrică a scăzut cu 7,1% de la începutul anului. Importurile s-au dublat
Consumul naţional de energie electrică al României a fost de 25,7 TWh în primele șase luni ale anului, în scădere cu 7,1% mai mic față de perioada similară a anului trecut. Importurile de energie au...

Încep lucrările de modernizare la Pistei 2 a Aeroportului Henri Coandă

Încep lucrările de modernizare la Pistei 2 a Aeroportului Henri Coandă
CN Aeroporturi Bucureşti SA începe lucrările de modernizare la Pista 2 a Aeroportului Henri Coandă pe data de 21 august, după ce a obţinut autorizaţia de construire din partea Ministerului Tran...

Producția industrială a scăzut cu peste 16% în prima jumătate a acestui an

Producția industrială a scăzut cu peste 16% în prima jumătate a acestui an
Producţia industrială a scăzut cu 16,7% în prima jumătate a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată. Acest lucru a fost provocat...

Avertisment OIM: Pandemia are un impact sistematic, extins şi disproporţionat asupra tinerilor

Avertisment OIM: Pandemia are un impact sistematic, extins şi disproporţionat asupra tinerilor
Tinerii s-ar putea confrunta cu efecte traumatizante din cauza pierderii locurilor de muncă sau a faptului că nu au mers la şcoală în perioada restricțiilor impuse din cauza pandemiei de coronavirus,...

Salariile mici scad, cele mari cresc, funcționarii urcă în top

Salariile mici scad, cele mari cresc, funcționarii urcă în top
România este țara în care angajații cu salarii mici sunt tot mai prost plătiți, în timp ce veniturile mari cresc tot mai mult, iar funcționarii statului urcă treaptă cu treaptă în topul câștigurilor. Nu...

Casele s-au ieftinit cu 3% în lunile de vară

Casele s-au ieftinit cu 3% în lunile de vară
De la începutul lunii iunie până la sfârșitul lui iulie 2020, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 2,97%, ajungând în prezent la 1.309 euro pe metrul pătrat, arată statisticile centralizate de...

Inflația a crescut la 2,8% în luna iulie 2020. Mâncarea și serviciile s-au scumpit

Inflația a crescut la 2,8% în luna iulie 2020. Mâncarea și serviciile s-au scumpit
Rata anuală a inflaţiei s-a situat la 2,8% în luna iulie, în creștere față de 2,6% în perioada anterioară. Mâncarea s-a scumpit cu 5,57%, serviciile cu 3%, iar produsele nealimentare...

Prejudicii de 38 mil. lei în perioada stării de urgență

Prejudicii de 38 mil. lei în perioada stării de urgență
Curtea de Conturi a constatat în perioada stării de urgenţă prejudicii de 38,3 milioane de lei, abateri financiar-contabile estimate la 659 de milioane de lei şi a identificat venituri suplimentare estimate de 647.0...

Record de căutări pentru locurile de muncă

Record de căutări pentru locurile de muncă
În luna iulie, pe platforma de recrutări online eJobs au fost înregistrate 1,3 milioane de căutări pentru locurile de muncă, acesta fiind un record istoric. „Au crescut atât numărul mediu de aplicări per...

Luptă în cinci pentru construirea unei baze NATO

Luptă în cinci pentru construirea unei baze NATO
Strabag, Danya Cebus Rom, Leviatan Design, Intrakat și Concelex sunt companiile interesate de construirea bazei militare NATO de la Câmpia Turzii, judetul Cluj. Beneficiarul este Ministerul Apărării Naţionale, iar...

Bursele mondiale, la maximul ultimelor cinci luni și jumătate

Bursele mondiale, la maximul ultimelor cinci luni și jumătate
Bursele mondiale au urcat marți la maximul a cinci luni și jumătate, rantrenate de noul pachet de stimulente fiscale din SUA și de reducerea tensiunilor dintre China și SUA, înaintea unei runde cruciale de...

Curs valutar. Leul se apreciază ușor în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește

Curs valutar. Leul se apreciază ușor în raport cu euro. ROBOR la 6 luni scade. Aurul se ieftinește
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,8347 lei/euro, 4,1033 lei/dolar, 5,3722 lei/liră sterlină, 4,4909 lei/franc elveţian. Cursul anunțat, ieri, de BNR a fost...

Importurile de lapte au crescut cu circa 43% în prima jumătate a acestui an

Importurile de lapte au crescut cu circa 43% în prima jumătate a acestui an
Importurile de lapte brut de către unitățile procesatoare au crescut cu 42,8%, respectiv cu 21.600 de tone, în primul semestru al anului, iar cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare ...

Noile obiceiuri de consum ale românilor

Noile obiceiuri de consum ale românilor
Pandemia de coronavirus a schimbat obiceiurile de consum ale românilor cu privire la produse, servicii, canale media. Principalele criterii după care s-au ghidat au fost calitatea şi preţul, arată...

Cum au fost gestionați banii în starea de urgență. Curtea de Conturi a găsit un prejudiciu de 38,3 mil.lei

Cum au fost gestionați banii în starea de urgență. Curtea de Conturi a găsit un prejudiciu de 38,3 mil.lei
Curtea de Conturi a anunțat că abaterile financiar contabile estimate pentru perioada stării de urgență, în gestionarea resurselor publice, sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3...
Serviciul de email marketing furnizat de