Clienţii au tot riscul

Nu numai clienţii băncilor au început să spună că instituţiile bancare nu vor să împartă riscurile cu ei, ci şi reprezentanţii fondurilor de garantare şi economişti de frunte ai acestei ţări.

"Fetişizarea riscului de către bănci este una dintre cauzele pentru care ele se confruntă cu probleme de credibilitate. Au făcut un fetiş din risc. Riscul din perspectiva băncilor, care a condus la o anumită decredibilizare, este înţeles într-un singur fel: să-l du­cem, dacă nu pe tot, cât mai mult, dincolo de noi, fie la instituţii de garantare, fie la clienţi, fie în alte părţi", a spus Aurel Şara­met (foto), preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Credi­telor pentru IMM-uri.

El a făcut aceste declaraţii la seminarul EU-Cofile, organizat de BNR, Alpha Bank şi ARB. El a mai adăugat că reprezentanţii sistemului bancar spun că sunt foarte prudenţi, pentru că gestionează riscuri greu de prevăzut pe orizonturi foarte lungi, însă Şaramet acuză băncile că nu dau credi­te nici la firmele care au garanţii proprii de 100%, pe care le trimit tot la fonduri de garantare.

Şaramet a spus că rolul băncilor într-o economie este de a sprijini financiar dezvoltarea aface­rilor, dar în România, numai 15% din IMM-uri iau finanţare de la instituţiile de credit. Sistemul bancar românesc nu finanţează nici autorităţile locale. Doar două bănci din România, dintr-un total de 42, finanţează cu adevărat autorităţi publice. Băncile încearcă să transfere în totalitate riscurile către clienţi sau fonduri de garantare. "În orice altă parte, inclusiv la clienţi", spune  Aurel Şaramet, preşedintele Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

"Băncile din România au fost total netransparente şi au profitat cât au putut de adâncimea pieţei financiare din România", consideră economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. Totuşi, nu le putem pedepsi şi "da un bobârnac", pentru că putem declanşa o cri­ză bancară cu conse­cinţe extrem de grave. Lazea a adăugat că tre­bu­ie să avem grijă ca Ro­mâ­nia să nu treacă printr-o criză bancară, de­o­arece până acum am avut doar o criză financiară.

"Crizele bancare s-au lăsat de regulă, chiar şi în statele dezvol­tate, cu consecinţe foarte nedorite pe termen foarte lung", a spus Lazea. "Dacă vrem să zguduim barca sistemului bancar cu orice di­nadins, putem să ajungem cu ponderea creditului în PIB, unde eram acum trei-patru-cinci ani, mult mai mică. Una este transparenţa pe care Directiva 48/2008 o cere, şi este bine, pentru că băncile din Ro­mâ­nia au fost total ne­transparente şi au pro­fitat cât au putut şi într-un fel şi-au meritat aceas­tă soartă. Dar a mer­ge dincolo de transparenţă şi a le da un bobârnac, pentru că vezi, dom'le, trebuie pedepsiţi bancherii, iată unde ne poate duce", a afirmat Lazea. El a ţinut să precizeze că face aceste de­cla­raţii în nume propriu, şi nu ca reprezentant al BNR.

Pe de altă parte, preşedintele ARB, Radu Gheţea Graţian, a de­clarat că băncile nu vor să-şi înşele clienţii, însă criza a schimbat condiţiile de creditare. Dacă ordonanţa creditelor va trece de Parlament cu amendamente prea restrictive şi îngrăditoare, băncile nu vor mai fi interesate să dea credite. Ordonanţa 50 se va întoarce împotriva clienţilor, persoane fizice.

"Eu resping ideea că la nivelul băncilor se fac acţiuni pentru a înşela clienţii. Inclusiv acele bănci care au dat împrumuturi în franci elveţieni cred că au făcut-o cu dorinţa de a da cât mai multe credite, dar nu cred că managementul acelei bănci a zis hai să le luăm banii şi vom vedea noi ce se întâmplă în 2010, dacă or mai putea rambursa sau nu", a spus Gheţea. El a mai precizat că între bănci şi clienţi persoane fizice a fost o lună de miere prelungită, când "toate elementele ne dădeau optimism şi spe­ranţă nouă, băncilor, şi clienţilor".

El a mai explicat că preţul imobili­a­relor se ducea în sus, ce creditai astăzi cu 100.000 de euro, mâi­ne era 120.000. "Haideţi să recunoaştem că România pornise pe un trend ascendent şi ne închipuiam că salariile vor creşte me­reu, de la un an la altul vedeam creşteri salariale de 30%-50%. BNR ţinea moneda foarte bine ca să nu creeze prea multe temeri în ceea ce priveşte riscul valutar", a spus Gheţea. Acesta a spus că Ordonanţa 50 se va întoarce în defavoarea persoanelor fizi­ce dacă va trece cu amendamentele cerute.