Concurenţă - Ne batem cu UE pe muncitori

Criza de croitori, constructori, dar chiar şi de specialişti IT s-a accentuat după ce romănii au căpătat drept de lucru in UE. In ciuda creşterii economice, patronii din Romănia nu au forţa financiară să ofere salarii europene. Â

Concurenţă - După aderare, migraţia tinde să devină definitivă

Criza de croitori, constructori, dar chiar şi de specialişti IT s-a accentuat după ce romănii au căpătat drept de lucru in UE. In ciuda creşterii economice, patronii din Romănia nu au incă forţa financiară să ofere salarii europene.

Cererea de forţă de muncă din Romănia are aceleaşi sectoare deficitare ca şi cea din celelalte state din Uniunea Europeană. Şi, pentru că acolo sunt mai bine plătiţi, romănii continuă să emigreze in masă. Grav pentru noi este că, după 1 ianuarie 2007, această tendinţă s-a accentuat şi tinde să devină definitivă. Mulţi dintre romănii care lucrau la negru in ţările Uniunii au căpătat drept de muncă. Motiv pentru care au inceput să-şi reintregească familiile acolo.

Citește pe Antena3.ro

Un copil de 9 ani este una din victimele atacului din târgul de Crăciun de la Magdeburg. Cine a fost André Gleissner

TRANSFORMARE. Piaţa muncii din Romănia a suferit transformări fundamentale in ultimii ani, apărănd deficite in oferta de muncă in unele sectoare de activitate şi excedente in altele, potrivit Raportului Naţional al Dezvoltării Umane - Romănia 2007. Cu alte cuvinte, in unele domenii sunt multe locuri de muncă, dar nimeni nu se inghesuie să se angajeze, in timp ce in alte domenii nu există atătea posturi căţi doritori sunt.

La apariţia acestei schimbări şi-au adus "aportul" imbătrănirea demografică şi emigraţia accentuată a forţei de muncă, tendinţe care se vor accentua in următorii ani dacă nu vom avea politici coerente, a declarat Vasilica Ciucă, directorul Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică in Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, realizatorul studiului. Ea a precizat că cel mai afectat sector din punct de vedere al deficitului de forţă de muncă este cel al construcţiilor, care se confruntă cu acest aspect atăt pe partea forţei de muncă slab calificate, căt şi in ceea ce priveşte lispa specialiştilor. Iar lipsa forţei de muncă in construcţii e cu atăt mai alarmantă cu căt Romănia va primi foarte mulţi bani de la UE pentru dezvoltare - construcţii de drumuri, şcoli, spitale etc., a atras atenţia Cătălin Ghinăraru, şeful echipei care a realizat studiul.

MENTALITATE. Interesant este că, in ciuda faptului că realitatea din piaţă indică un deficit, alte studii au arătat că romănii cred in continuare că e criză de locuri de muncă, a spus Vasilica Ciucă. "Au rămas cu această percepţie din anii ’90, cănd se inchideau fabrici şi se făceau disponibilizări. Este, in fapt, vorba despre o lipsă de informaţie. Sau poate că au dreptate, dacă ţinem cont că poate locurile de muncă oferite nu au calitatea pe care şi-o doresc", a explicat ea. Şi aceasta este şi vina funcţionarilor din sistemul public de informare a şomerilor, care nu oferă informaţii suficiente despre locurile de muncă, nu sunt foarte atenţi la aspiraţiile oamenilor şi ii plasează aiurea, a spus Ciucă. Urmarea: oamenii renunţă la acele locuri de muncă oferite, care nu le aduc satisfacţii, şi iau calea bejaniei. Insă nici informaţiile despre locurile de muncă din străinătate oferite de autorităţi nu sunt suficiente. "Migraţia se face după percepţie, după modelele «de succes» ale vecinilor şi rudelor plecate la muncă in afară", a mai declarat Ciucă. O altă problemă care afectează piaţa muncii din Romănia este rata ridicată de inactivitate. Practic ne dezvoltăm cu doar jumătate din populaţie, restul acesteia fiind inactiv.

Invăţămănt

Deficitul de forţă de muncă se resimte şi in sectorul confecţiilor, dar, surprinzător, şi in domeniul Hi-Tech. "Invăţămăntul superior de nivel tehnic şi ingineresc este poziţionat destul de prost la ora actuală, intrucăt nu mai şcolarizează la nivelul nevoilor actuale", a precizat Vasilica Ciucă. Numărul locurilor de studii la nivelul politehnicilor, construcţiilor, agronomicelor, veterinarelor au rămas la nivelul anilor 1990, in timp ce invăţămăntul universitar economic şi juridic s-a extins foarte mult. Astfel avem deficit de specialişti in sectoarele neglijate.