Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Produsul Intern Brut (PIB) al României a urcat cu 4,1% în 2019, după ce creşterea a fost de 4,4% în 2018. La acesta a contribuit consumul final al populaţiei şi formarea brută de capital fix, se arată într-un raport al Consiliului Fiscal.
"Spre deosebire de anii anteriori, în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice, în 2019 atât consumul final al populaţiei, cât şi formarea brută de capital fix au contribuit decisiv la avansul PIB (+3,8 pp fiecare), un impact pozitiv fiind exercitat şi de consumul guvernamental (+1,1 pp). Variaţia stocurilor (-2,9 pp, după ce în anul precedent fusese factorul cu cea mai mare contribuţie pozitivă după consum) şi exportul net (-1,7 pp, pe fondul unei dinamici mai accentuate a importurilor faţă de exporturi) au avut o influenţă nefavorabilă asupra creşterii economice. Din perspectiva ofertei, avansul PIB a fost susţinut de majoritatea ramurilor economiei naţionale, cele mai importante contribuţii aparţinând construcţiilor şi comerţului", potrivit documentului.
În anul 2019 diferența dintre valoarea maximă şi valoarea minimă a inflației a fost redusă faţă de anul anterior.
La sfârşitul lunii decembrie 2019, rata inflaţiei a fost de 4% (în creştere faţă de 3,3% la finele anului 2018), în timp ce creșterea preţurilor, măsurată prin deflatorul PIB, a fost de 6,9%.
"Deficitul de cont curent s-a majorat uşor de la 4,4% în 2018 la 4,6% în 2019, circa jumătate fiind finanţat de investiţiile străine directe. Trebuie menţionat că media deficitelor înregistrate în ultimii trei ani este de 3,9% din PIB, fiind situată în imediata proximitate a pragului de atenţie de 4% stabilit de Tabloul de bord european. Adâncirea deficitului de cont curent a fost determinată, în principal, de deficitele bugetare ridicate din ultimii ani, economia românească fiind caracterizată şi de un nivel înalt al deficitelor gemene, caz singular în regiune, care ridică provocări importante pentru politica fiscal-bugetară în condiţiile evoluţiilor nefavorabile pe plan internaţional, accentuate de magnitudinea şocului pandemiei COVID-19", se precizează în raport.
Dinamica creditului neguvernamental a fost moderat ascendentă, cu un avans de 2,4% în termeni reali, comparativ cu 2018, pe seama creşterii volumului creditelor acordate în lei.
Numărul mediu de salariaţi a crescut până la 5,2 milioane persoane (+1,7% faţă de anul 2018), iar rata şomajului BIM a coborât la 3,9%.
Câştigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 4.923 lei, în creştere cu 13% faţă de 2018, dinamica acestuia fiind susţinută de evoluţia câştigurilor din sectoarele public și privat.
Bugetul general consolidat (BGC) pe 2019 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluţie macroeconomică care a estimat o creştere în termeni reali a PIB de 5,5%, cu o ţintă de deficit bugetar de 2,76% din PIB, respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de 2,78% din PIB. Deficitul structural estimat pentru 2019 era de 2,97% din PIB, abătându-se de la obiectivul pe termen mediu, de 1% din PIB.
Execuţia bugetară finală a consemnat un derapaj mare de la ţintele iniţiale privind deficitul bugetar, atât potrivit standardelor cash (4,56% din PIB), cât şi ESA 2010 (4,29% din PIB), ducând la declanşarea de către CE a procedurii de deficit excesiv (PDE), în 4 martie 2020.
Deficitul structural s-a deteriorat la 4,3% din PIB, comparativ cu 2,92% în anul 2018, 3,05% din PIB în 2017, 1,9% din PIB în 2016 şi 0,4% din PIB în anul 2015. Valoarea foarte ridicată a deficitului primar structural, care a atins 5,2% în anul 2019 (cel mai ridicat nivel din UE), aflat în creştere constantă în ultimii 4 ani, de la numai 0,4% în 2015.
