Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Românii au consumat energie termică mai puţin cu un sfert faţă de sezonul 2003-2004. Deşi logică ar fi fost o scădere a costurilor, populaţia a primit facturi-record pentru căldură. Oamenii dau vina pe repartitoare, în vreme ce companiile din domeniu spun că de vină e inconsistenţa legislativă, producătorii ineficienţi şi blocurile neizolate.
Românii au consumat energie termică mai puţin cu un sfert faţă de sezonul 2003-2004. Deşi logică ar fi fost o scădere a costurilor, populaţia a primit facturi-record pentru căldură. Oamenii dau vina pe repartitoare, în vreme ce companiile din domeniu spun că de vină e inconsistenţa legislativă, producătorii ineficienţi şi blocurile neizolate.
Consumul mediu de energie termică s-a redus în România cu peste 25% în perioada 2006-2007, faţă de perioada 2003-2004, însă costurile au crescut în acelaşi timp. Potrivit unui studiu al Asociaţiei Naţionale a Presatorilor de Servicii de Contorizare şi Calcul al Utilităţilor (ANPSC), dacă în urmă cu patru ani consumul me-diu anual pe apartament convenţional era de 10,84 gigacalorii, anul trecut, conform datelor statistice, consumul a fost redus la 8 gigacalo-rii. În acelaşi timp, facturile pentru căldură au crescut, ajungând chiar şi la sume cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei. Potrivit ANPSC, în sezonul rece 2006-2007 s-au economisit 2,03 milioane de gigacalorii faţă de sezonul 2003-2004, pe 715.000 mii apartamente contorizate, ceea ce a dus la o economie de 487,3 milioane de lei de combustibil folosit la centralele electrotermice (CET) şi de 168,5 milioane de lei de la bugetele de stat şi locale, bani care erau acordaţi pentru subvenţii. În acelaşi timp, românii ar fi economisit un total de 318,8 milioane de lei.
PAGUBĂ. Şi totuşi, utilizatorii nu văd beneficii în folosirea repartitoarelor. Din punctul lor de vedere, obligativitatea montării de repartitoare le-a adus şi o investiţie făcută degeaba, şi în acelaşi timp le-a adus şi facturi mai mari la energia termică. Marian Sişu, specialist în cadrul ANPSC, spune că vina pentru facturile mari nu este a repartitoarelor şi că oamenii au înţeles greşit rolul acestora. “Problema care se pune e următoarea: consumurile au scăzut cu 25%, dar a fost o creştere continuă a preţului gigacaloriei, care anulează scăderea. Alt aspect este că în momentul montării repartitoarelor s-a făcut o inventariere a corpurilor de căldură de pe fiecare scară de bloc sau apartamente. Concret, dacă într-un apartament se află calorifere cu o putere termică de 3.000 W şi în altul cu o putere de 6.000 W, după vechea metodă care calculează la suprafaţa utilă ar fi plătit amândoi aceeaşi factură. Cu repartitoare, cel cu instalaţia mai puternică plăteşte dublu”, ne-a declarat Marian Sişu. “Imaginaţi-vă caloriferele ca pe nişte becuri. Sunt unii care au becuri foarte puternice pe care le ţin aprinse toată ziua, iar alţii au becuri economice pe care le aprind doar când au nevoie. Nimeni nu consideră anormal să plătească diferit curentul. Dacă până acum plăteam puţin era pentru că plătea altul pentru mine”, a comparat Sişu.
De asemenea, facturile din iarna aceasta au fost mari din cauza unei anomalii cauzate de legislaţia română. “Dacă într-o scară de 20 de apartamente doar zece sunt conectate la sistem, atunci căldura furnizată tebuie plătită de apartamentele din sistem.” În România, cu cât sunt mai mulţi debranşaţi pe fiecare scară, cu atât creşte mai mult factura la ceilalţi, deoarece debranşaţii sau cei cu centrale de apartament nu plătesc cotele comune, care sunt 20%-30% din totalul facturii.
INEFICIENŢĂ. “Gigacaloria este scumpă pentru că ani în şir nu s-au făcut investiţii în producerea şi distribuţia ei şi nici în reabilitarea termică a blocurilor. Cu banii acordaţi din 1999 până acum pentru ajutoare de căldură, subvenţii locale la plata gigacaloriei şi compensările pentru combustibili făcute de Guvern, s-ar fi putut izola termic toate casele din România”, ne-a declarat şi Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat. Numai RADET, cel mai mare distribuitor de energie termică din ţară, a precizat că are “consumuri tehnologice” de 22%, cu 4% mai mult decât media europeană. Potrivit MIRA se prognozează pentru 2008 compensări totale pentru căldură în valoare de 428,3 milioane de lei din bugetele locale şi 727,1 milioane de lei din bugetul instituţiei, inclusiv TVA.
Reabilitarea termică este o soluţie
Din cauză că majoritatea instalaţiilor sunt învechite, facturile la energia termică vor creşte în următorii ani. “Ca să se vadă o schimbare la factură trebuie eficientizat consumul la beneficiarul final. Cu 100 de milioane de euro se poate eficientiza un cazan la un CET şi să obţii un plus de randament de 5%-10%, dar e mai bine ca din aceiaşi bani să eficientizezi un cartier şi să obţii o reducere de 35% a costurilor, bani pe care primăriile nu-i vor mai acorda ca subvenţii. Trebuie mutată greutatea de pe subvenţii pe reabilitare termică. A fost nevoie de trei grade mai puţin la temperaturile exterioare ca să urce cu 20% factura şi să se topească toată creşterea la pensii”, a mai spus Mereuţă.
