x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Consumatorul vulnerabil, salvat cu un formular de 14 pagini şi cu condiţia să nu muncească

0
Autor: Adrian Stoica 27 Sep 2021 - 07:20
Consumatorul vulnerabil, salvat cu un formular de 14 pagini şi cu condiţia să nu muncească
Vezi galeria foto


Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică normele de aplicare a Legii consumatorului vulnerabil de energie care se va aplica începând cu data de 1 noiembrie. Principalele măsuri de sprijin în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei energetice prevăzute de noua lege sunt acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a ajutoarelor pentru consumul de energie în vederea acoperirii unei părți din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului, ignorându-se cu desăvârşire măsurile non-financiare pentru sprijinirea consumatorior vulnerabili. Legea însă are mari lacune şi în ceea ce priveşte depistarea persoanelor vulnerabile, astfel că unii vor putea primi ajutoare, deşi nu sunt cele mai sărace persoane. Şi dacă tot vorbim despre debirocratizare, cei care vor să le primească, vor avea de completat un formular de 14 pagini, cu date despre ocupanții unei locuințe, sursele de venit, dar și bunurile pe care le dețin în locuință.

 

Nivelul actual al vulnerabilității asociate cu energia este de 32%, însă după alți indicatori, nivelul acesteia este de 45%, estimează Centrul pentru Studiul Democrației, un think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În contextul creșterii prețurilor la energie din această perioadă, Centrul pentru Studiul Democrației a lansat un nou studiu pe tema sărăciei energetice în România, subliniind nevoia de a face distincţie între „sărăcia energetică” și „vulnerabilitatea energetică”, deoarece folosirea celor două ca sinonime generează confuzie și contribuie la perpetuarea lipsei de înțelegere a fenomenului, cu impact negativ direct asupra calității politicilor publice. Astfel, potrivit studiului, sărăcia energetică este o stare de moment, care descrie incapacitatea unei gospodării de a-și asigura nevoile minimale de energie într-un mod care să asigure membrilor săi capacitatea de a funcționa ca membri deplini ai societății. În schimb, vulnerabilitatea energetică este un set de condiții care creează riscul ca o gospodărie să intre, chiar și temporar, în starea de sărăcie energetică.

 

Protecţia, abordată simplist

În România indicatorii de măsurare a sărăciei energetice se bazează exclusiv pe măsurarea veniturilor gospodăriilor, ignorând ponderea cheltuielilor cu energia în veniturile familiilor, ori starea tehnică a locuinţei şi necesarul de căldură. De asemenea, măsurile de protejare a clienţilor vulnerabili ignoră cu totul măsurile nefinanciare (ex. condiţii clare pentru limitarea deconectărilor) sau de creştere a eficienţei energetice (ex. înlocuirea electrocasnicelor sau cazanelor ineficiente). Prin perpetuarea politicilor publice ce vizează exclusiv acordarea de ajutoare, autorităţile riscă să piardă din vedere obiectivul principal al combaterii fenomenului sărăciei energetice, și anume, sprijinirea și responsabilizarea clientului vulnerabil pentru a ieși din paradigma vulnerabilității energetice, era avertismentul lansat şi de Asociaţia România Inteligentă după apariţia proiectului de lege privind consumatorul vulnerabil. Autorităţile au ales însă să ignore orice propunere de modificare a proiectului, preferând să rămână cantonate doar în acordarea de ajutoare financiare. Formulate foarte general, măsurile non-financiare ar urma să fie identificate în legislația secundară sau prin alte acte legislative, ceea ce va amplifica riscul unei abordări lipsite de coerență.

 

Uşa lăsată deschisă pentru şmecherii

Pentru identificarea persoanelor cu venituri foarte mici, legea nu prevede realizarea unor anchete sociale, mergându-se pe varianta declaraţiilor pe propria răspundere. Mai precis, pe completarea unui formular extrem de stufos, care numără nu mai puţin de 14 pagini. Acest lucru creează însă premisele unor erori în ceea ce priveşte încadrarea veniturilor. De exemplu, există foarte multe persoane care muncesc la negru, în special în zona rurală, şi ele figurează în evidenţe cu venituri zero. În aceeaşi situaţie sunt şi multe persoane care lucrează în străinătate. Asta le permite să beneficieze de ajutorul maximal oferit de Legea consumatorului vulnerabil, chiar în detrimentul unor persoane mai sărace.

 

Statisticile care ne dau fiori

Explozia preţurilor la gaze şi energia electrică găseşte consumatorii casnici din România într-o situaţie critică. Numai luna trecută prețurile pentru consumatorul casnic au crescut cu 60% pentru gaze, cu 25% pentru energie electrică și cu 20% pentru termoficare. Creșterea explozivă a prețurilor la utilităţi se va resimți puternic de la jumătatea toamnei, fiind de așteptat ca numărul de familii afectate de sărăcia energetică să ajungă chiar la trei milioane. Statistica Eurostat arată că anul trecut 13% din familiile din România treceau sub pragul de sărăcie după ce își achitau facturile pentru energie (electrică și termică), 11,7% din familii consumau mai puțină energie decât minimumul necesar unui trai confortabil. De asemenea, pentru 45% din familiile din România facturile pentru energie erau o povară prea grea pentru bugetul familiei.

 

În România, 14% din gospodării au datorii la plata facturilor, iar 10% nu-şi permit să-şi încălzească corespunzător locuinţele, potrivit Eurostat. Aceste procente plasează ţara noastră în topul ţărilor unde sărăcia energetică face ravagii.

Preţurile la energie şi gaze, manipulate grosolan

Preţurile la energia electrică şi gaze naturale au luat-o razna pe bursă, aceasta fiiind una din explicaţiile pentru care acum românii trebuie să înghită în sec şi să bage adânc mâna în buzunar pentru a plăti facturile la utilităţi. Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy Bege, chiar avea şi un sfat pentru noi. Să acceptăm prețurile înspăimântătoare la gaze și să așteptăm ajutorul de la Guvern, în speranţa că ne vom încadra în categoria celor care vor primi ajutoare.  Decât să asiste contemplativ cum preţurile au crescut înspăimântător de mult, ANRE ar putea să facă ceva pentru a opri această spirală a preţurilor. Iar unul din primele lucruri ar fi să se uite la producătorii de energie care înregistrează profituri fabuloase în această perioadă, mai ales că majoritate sunt controlaţi de stat. De exemplu, Hidroelectrica a raportat în prima jumătate a anului o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, în creştere cu 77,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi un profit net de 1,7 miliarde de lei (345 de milioane de euro), în creştere cu 109,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Costurile ei de producţie nu sunt influenţate de preţul certificatelor de CO2, apă a fost în lacurile de acumulare, şi totuşi preţul de vânzare al energie produse de ea a crescut. La fel şi în cazul Nuclearelectrica, societate care şi-a majorat profitul cu peste 12%. Preţul de vânzare al energiei pe piaţa liberă s-a aliniat celui de vânzare pe bursă obţinut de Complexul Energetic Oltenia (CEO), care are însă de suportat şi povara certificatelor de CO2. Acesta s-a apropiat de 1.000 de lei/MWh, deşi pe bursă ce vinde CEO este extrem de puţin, circa 3% din producţia naţională de energie. Acelaşi lucru se întâmplă şi în ceea ce priveşte gazele naturale, unde piaţa producătorilor este controlată de trei companii, Gazprom, OMV Petrom şi Romgaz, companii care sunt însă legate prin foarte multe fire, cum ar fi proiectele de investiţii comune. Nici în cea ce priveşte piaţa furnizorilor de gaze nu se poate spune că este o piaţă corectă când vorbim despre suprataxarea profiturilor suplimentare. „Prețul mediu al gazelor naturale din producția internă nu a depășit 92 de lei/MWh în această vară și este supraimpozitat (o creștere de 0,35%, față de anul 2019). În schimb, prețul gazelor marfă care se vând pe bursă a ajuns la 350 de lei/MWh (15.09.2021) și nu este supraimpozitat (o creștere de 233% față de anul 2019)! Prețul mediu al lemnelor de foc a crescut cu circa 300% față de anul 2019, iar prețul mediu al energiei electrice marfă a crescut cu aproximativ 106% față de anul 2019. Toate aceste creșteri imense de preț nu sunt supraimpozitate de statul român, acesta preferând să ignore profiturile fabuloase obținute de unii pe seama creșterii prețurilor, arată o analiză realizată recent de Asociația Energia Inteligentă.

 

Cum va fi stabilită valoarea ajutoarelor de încălzire

Cuantumul ajutoarelor de încălzire se stabilește prin compensare procentuală aplicată unei valori de referință diferențiată în funcție de sistemul de încălzire. Compensarea procentuală este de 100% pentru beneficiarii cu cele mai mici venituri și de minimum 10% pentru cei ale căror venituri se află la limita maximă. Conform legii, ajutorul se va acorda astfel:

Venit net mediu lunar pe membru de familie/Procent compensare

  • 0 – 200 de lei – 100%
  • 200,1 – 320 de lei – 90%
  • 320,1 – 440 de lei – 80%
  • 440,1 – 560 de lei – 70%
  • 560,1 – 680 de lei – 60%
  • 680,1 – 920 de lei – 50%
  • 920,1 – 1.040 de lei – 40%
  • 1.040,1 – 1.160 de lei – 30%
  • 1.160,1 – 1.280 de lei – 20%
  • 1.280,1 – 1.386 de lei – 10%
  • 1.280,1 – 2.053 de lei – 10%

De asemenea, cei cu venit mediu net lunar de cel mult 1.386 de lei/persoană în cazul familiilor și de 2.053 de lei în cazul persoanelor singure vor beneficia și de un supliment lunar pentru energie calculat în funcție de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de 30 de lei pentru consumul de energie electrică, de 10 lei pentru consumul de gaze naturale sau energie termică și de 20 de lei pentru consumul de combustibili solizi și petrolieri. Suplimentul pentru energie se va acorda pe tot parcusul anului și va fi plătit direct furnizorului, cu excepția celui pentru combustibil solid sau petrolier, care va fi plătit direct titularului.

Citeşte mai multe despre:   consumatorul vulnerabil,   gaze,   energie electrică

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Piața autohtonă de jocuri video a crescut cu peste 19% în 2021. La ce valoare a ajuns

Piața autohtonă de jocuri video a crescut cu peste 19% în 2021. La ce valoare a ajuns
Cifra de afaceri în industria jocurilor video din România a ajuns în 2020 la 218 milioane de dolari, în creștere cu 19,15 față de anul anterior, potrivit datelor  Romanian Game Developers Association...

Record ABSOLUT al României. Devansează Rusia la exportul de grâu și vinde celui mai mare importator mondial

Record ABSOLUT al României. Devansează Rusia la exportul de grâu și vinde celui mai mare importator mondial
Condițiile meteo nefavorabile din diverse părți ale lumii a dus la creșterea masivă a cererii de grâu, informează Bloomberg. Rusia este afectată de taxele mari la export, iar America de Nord suferă din cauza...

Un aeroport românesc a fost desemnat cel mai bun din Europa la categoria sub 5 milioane de pasageri

Un aeroport românesc a fost desemnat cel mai bun din Europa la categoria sub 5 milioane de pasageri
Aeroportul Internațional din Cluj a fost desemnat cel mai bun din Europa la categoria sub 5 milioane de pasageri. „Aeroportul Internațional Cluj a fost desemnat în premieră, cel mai bun aeroport din...

Certificatul verde la locul de muncă a fost respins de Senat

Certificatul verde la locul de muncă a fost respins de Senat
Certificatul verde pentru accesul la locul de muncă a fost respins în Senat.  Inițial, legea a trecut la limită după votul din sala Senatului, dar după centralizarea votului telefonic a fost...

Comisia Europeană a aprobat acordarea a 358 de milioane de euro pentru IMM-urile românești

Comisia Europeană a aprobat acordarea a 358 de milioane de euro pentru IMM-urile românești
Executivul comunitar a aprobat o schemă de ajutor de 358 milioane de euro pentru sprijinirea IMM-urilor românești, transmite Comisia Europeană.  Sprijinul de stat va fi sub formă de subvenții directe...

Vești BUNE pentru consumatori. Parlamentul a adoptat legea pentru compensarea facturilor la energie

Vești BUNE pentru consumatori. Parlamentul a adoptat legea pentru compensarea facturilor la energie
Parlamentarii au votat Legea pentru aprobarea OUG care stabilește scheme de compensare pentru consumul de gaze și energie electrică. Au fost 285 de voturi pentru din 287 prezenți. Proiectul a fost...

Vești BUNE despre Programul Rabla Clasic 2021 pentru persoane fizice

Vești BUNE despre Programul Rabla Clasic 2021 pentru persoane fizice
Programul Rabla Clasic 2021 pentru persoanele fizice ar putea fi suplimentat dacă vor fi găsite resurse financiare de către Ministerul Mediului și Administrația Fondului pentru Mediu. În prezent, bugetul este...

S-a deschis cel mai mare târg agricol din România. Participă 130 de firme din 12 țări

S-a deschis cel mai mare târg agricol din România. Participă 130 de firme din 12 țări
Târgul internațional de produse și echipamente agricole INDAGRA 2021 se deschide, astăzi, la Romexpo. Acesta se va desfășura până pe 31 octombrie. Produse şi echipamente în domeniul agriculturii,...

România, realeasă în Comitetul Executiv al Organizaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private

România, realeasă în Comitetul Executiv al Organizaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private
România va ocupa pentru încă doi ani (2022 - 2023), prin intermediul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), reprezentată de către domnul Daniel Armeanu, Vicepreședinte - Sectorul Sistemului de...

Impactul economic al Pilonului 2 de Pensii

Impactul economic al Pilonului 2 de Pensii
Conform prognozelor Eurostat, ONU, Institutul Național de Statistică, populația României va continua să se reducă și va ajunge în 2050, în funcție de diversele prognoze, undeva între 13 și 16...

Pensiile private – factor de stabilitate pentru economie

Pensiile private – factor de stabilitate pentru economie
La 13 ani de la constituire, piața pensiilor private a ajuns să reprezinte cea mai importantă componentă a pieței financiare nebancare, din perspectiva valorii activelor totale înregistrate de fondurile de pensii...

Totul despre pensiile private

Totul despre pensiile private
Galerie Foto Sistemul pensiilor private a cunoscut o evoluție pozitivă pe tot parcursul funcționării sale, activele totale și numărul de participanți fiind în continuă creștere. La finalul lunii iunie 2021, fondurile...

(P) La Stylehoreca.ro avem cele mai noi produse din HORECA

(P) La Stylehoreca.ro avem cele mai noi produse din HORECA
Vara aceasta ne-am bucurat de puţin mai multă libertate şi ne-am putut întâlni cu prietenii în oraş la o cafea ori la o masă cu mâncăruri alese şi foarte delicioase. În materialul de astăzi nu vom discuta de...

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut cu 3,2% în septembrie 2021

Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut cu 3,2% în septembrie 2021
Activele nete ale celor 233 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna septembrie cu 3,2%, până la  52,9 miliarde de lei (10,7 miliarde de euro), iar de la începutul...
Serviciul de email marketing furnizat de