Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hotărîrea de Guvern privind acordarea societăţii Nuclearelectrica a unui mandat de negociere cu investitorii astfel încît aceasta să deţină 51% din compania de proiect ce va realiza reactoarele 3 şi 4 ar putea să nu fie aprobată miercuri în şedinţa Executivului
Hotărîrea de Guvern privind acordarea societăţii Nuclearelectrica a unui mandat de negociere cu investitorii astfel încît aceasta să deţină 51% din compania de proiect ce va realiza reactoarele 3 şi 4 ar putea să nu fie aprobată miercuri în şedinţa Executivului.
“Ministerul Justiţiei, deşi a avizat favorabil proiectul, a transmis Ministerului Economiei câteva sugestii de îmbunătăţire. Ministerul Economiei a primit aceste propuneri ale Justiţiei marţi şi nu a avut timp să le prelucreze” au precizat surse guvernamentale, citate de Mediafax.
Ulterior aprobării HG, Nuclearelectrica va relua negocierile cu cei şase investitori deja selectaţi, respectiv CEZ (Cehia), Electrabel (Belgia), Enel (Italia), ArcelorMittal (Galaţi), RWE (Germania) şi Iberdrola (Spania). “Este posibil ca ei (cele şase companii menţionate, n.r.) să dorească rediscutarea unor clauze. Se vor stabili noile cote ale acestora în compania de proiect”, potrivit surselor citate.
Iniţial, participaţia Nuclearelectrica în acest proiect a fost stabilită la 20%, dar autorităţile au decis ulterior ca operatorul centralei nucleare de la Cernavodă să deţină pachetul majoritar.
Cele două reactoare vor avea o capacitate de 700 MW instalaţi fiecare. Dacă totul se va desfăşură conform planurilor, acestea ar trebui să intre în funcţiune în 2013, respectiv 2014. Conform Strategiei Energetice a României, construcţia celor două reactoare ar trebui să coste circa 2,2 miliarde de euro, însă suma va creşte considerabil deoarece între timp au crescut preţurile la oţel şi cele cu forţa de muncă. Pe lîngă acestea sectorul Dunării de Jos trebuie amenajat astfel încît să fie asigurată răcirea tuturor celor patru reactoare ce vor funcţiona. De asemenea, mai trebuie realizată centrala de pompaj de la Tarniţa, investiţie evaluată la un miliard de euro şi care trebuie demarată de Hidroelectrica. În esenţă, la Tarniţa se vor realiza două bazine de reţinere a apei, aflate la o diferenţă de nivel. Cînd este nevoie de energie în Sistemul Energetic Naţional, căderea apei va pune în mişcare turbinele. Cînd există prea multă energie şi puţină cerere (de obicei noaptea, reactoarele nucleare funcţionînd continuu), surplusul de energie se foloseşte pentru a pompa apa din bazinul inferior în cel superior.
