Pandemia de coronavirus a pus în alertă marii finanțatori ai lumii. Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) au decis să sprijine financiar țările afectate. România respectă condițiile impuse pentru accesarea unor împrumuturi, lipsa restanțelor de plată la cele două instituții și o datorie externă sustenabilă. Specialiștii contactați de Jurnalul recomandă ca eventualele împrumuturi să fie efectuate după analizarea tuturor ofertelor din piețe și estimează pentru țara noastră un cost al eforturilor de ordinul miliardelor de dolari, cu posibilitatea depășirii pragului de 10 miliarde de dolari, dacă se va agrava criza.
FMI a anunțat că va deschide o linie de împrumuturi de 1.000 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările lovite de epidemia COVID. Șeful instituției, Kristalina Georgieva, a cerut guvernelor naționale să stimuleze consumul, pentru a răspunde cererii, care a atins „niveluri îngrijorătoare”.
„FMI este pregătit să sprijine țările vulnerabile cu diferite facilități de creditare, inclusiv prin finanțare de urgență cu rambursare rapidă, ceea ce ar putea însemna până la 50 miliarde de dolari pentru piețele cu venituri mici și emergente”, a declarat Georgieva. „Din această sumă, 10 miliarde de dolari sunt disponibili la dobândă zero pentru cei mai săraci membri, prin intermediul Facilității de Creditare Rapidă”, a precizat directorul Fondului.
Criterii de excludere
Numărul total de țări cu acces la aceste facilități sau la majorarea acordurilor existente este de aproximativ 130. Au fost excluse statele care au restanțe la Fond sau la Banca Mondială ori cele cu o situație a datoriilor evaluată ca nesustenabilă. „Fondul este împiedicat, prin politicile sale, să acorde împrumuturi în astfel de circumstanțe”, informează un comunicat al instituției. La rândul său, Grupul Băncii Mondiale pune la dispoziția statelor confruntate cu pandemia “un pachet inițial” de 12 miliarde de dolari. Din acest total, 2,7 miliarde de dolari provin de la BIRD (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare), 1,3 miliarde de dolari de la IDA (Agenția Internațională de Dezvoltare), 6 miliarde de dolari de la IFC (Corporația Financiară Internațională), iar o sumă de 2 miliarde de dolari va fi completată prin modificări de priorități din portofoliul existent al Grupului.
Nu vom primi cadouri
“Deocamdată, România nu se numără printre țările foarte afectate de coronavirus, deși a fost decretată starea de urgență, așadar nu știm cum vom fi tratați”, a spus consultantul fiscal Dan Schwartz. “Este foarte bine că FMI și Banca Mondială au decis să se implice în eforturile de stopare a epidemiei la nivel global. Totuși, nu trebuie să uităm că aceste instituții nu fac cadouri, ci împrumută bani, iar îndatorarea înseamnă transferul obligațiilor de plată către viitor, pentru un an, doi sau cinci”, a adăugat expertul. În opinia acestuia, dacă Guvernul nu va face față situației numai cu fondurile provenite din colectări, poate accesa astfel de finanțări.
Vremea dobânzilor mici
Schwartz a subliniat însă că la ora actuală “pe piețele financiare creditele sunt ieftine”, iar România are un rating accesibil, deci se poate împrumuta din aceste surse. “În cazul în care FMI și BM oferă condiții mai bune decât media pieței, putem apela la cele două instituții. De asemenea, o soluție combinată este de luat în calcul”, a menționat Schwartz. El crede că “pentru a trece peste această perioadă nefericită”, guvernul, patronatele și sindicatele trebuie să manifeste solidaritate. Potrivit consultantului fiscal, ar fi bine ca “revendicările să fie temperate, cu solicitări rezonabile și sustenabile”, pentru că “este foarte periculos” ca în astfel de momente să se aplice înlesniri de impozite și taxe, care ar obliga statul să se împrumute pentru a-și completa veniturile bugetare.
Fonduri excepționale
De data aceasta, fiind vorba de fonduri excepționale, condițiile sunt mai puțin restrictive, spune şi analistul economic Aurelian Dochia. În ce privește împrumuturile accesate de România până în prezent, banii de la FMI și BM aveau ca destinație măsuri locale, ce vizau reforme structurale, iar contextul generat de coronavirus e cu totul diferit.
Nimeni nu poate estima cu exactitate nevoile României pentru combaterea epidemiei, “lucrurile fiind într-o continuă dinamică”, a punctat Dochia. El a arătat că “situația se poate agrava sau ameliora” și a comentat, plastic, că “miliardele de acum ar putea deveni mai multe sau mai puține”. În viziunea acestuia, e posibil ca necesarul să depășească 10 miliarde de dolari și “în niciun caz nu poate fi vorba numai de sute de milioane”.
Mediul de afaceri oferă locuri de muncă și creează plusvaloare, astfel că trebuie susținut în această perioadă, însă nu prin facilități fiscale, ci prin acces la finanțare (Dan Schwartz, consultant fiscal)
Banii pot fi un adjuvant la soluții, dar să nu ne lăsăm conduși de ideea că numai finanțările ne pot scoate din criză. De exemplu, producătorii petrolieri vor fi puternic loviți. Există o soluție bănească de natură să salveze această industrie? Imposibil de spus. (Aurelian Dochia, analist economic)
Câți bani am împrumutat de la marii finanțatori
Fondul Monetar Internațional (FMI) a acordat României, conform site-ului instituției, în perioada 1991-2011, fonduri de 12,3 miliarde DST (drepturi speciale de tragere), echivalentul sumei de circa 16,9 miliarde de dolari la cursul actual. Din acest total, cea mai mare parte, 10,6 miliarde DST (14,6 miliarde de dolari), a intrat în perioada 2009-2011. Banca Mondială ne-a furnizat, potrivit site-ului propriu, peste 13,6 miliarde de dolari ca finanțare pentru 117 împrumuturi, garanții și granturi BIRD, până în septembrie 2017. Investițiile IFC s-au ridicat la 2,5 miliarde de dolari în finanțări pe termen lung pentru un număr de peste 80 de proiecte. Așadar, un total de 16,1 miliarde de dolari.