CREŞTEREA ECONOMICĂ S-A TOPIT/FMI face praf bugetul

Ministrul de Finanţe Gheorghe Pogea şi-a schimbat viziunile macroeconomice care au stat la baza construcţiei bugetare după ce a discutat cu reprezentanţii FMI.

Creşterea economică de 2,5% prevăzută în buget s-a transformat într-o recesine de 1%, iar deficitul bugetar, care părea bătut în cuie la 2%, a devenit negociabil. "Pe mine dacă mă întrebaţi de creştere economică la ora actuală, este posibil să fie între –1% şi 1,5%", a spus Pogea, arătând că toate instituţiile internaţionale şi-au schimbat prognozele de trei ori în ultimele luni, din cauza evoluţiei crizei, care necesită ajustări permanente. Ministrul Finanţelor a adăugat că este foarte importantă estimarea corectă a indicatorilor macroeconomici pentru a putea dimensiona cheltuielile, astfel încât să fie acoperite cu veniturile disponibile. "Important este să vedem adevărul", a mai spus ministrul de Finanţe. Pogea pare a fi uitat faptul că toate aceste cifre au fost făcute publice de FMI încă de acum o lună. Atunci însă Cabinetul Boc era preocupat să treacă bugetul prin Parlament şi îl prezenta ca pe o soluţie anticriză.

SE NEGOCIAZĂ DEFICITUL
Delegaţia FMI care include şi experţi ai CE, ai Băncii Mondiale şi ai Băncii Centrale Europene evaluează în prezent cadrul macroeconomic şi deficitul, a mai declarat Pogea. "Va trebui să negociem noile condiţii care se schimbă de la lună la lună, care va fi cadrul macroeconomic, deficitul în noile condiţii, şi în baza acestor lucruri pe care experţii instituţiilor amintite le vor stabili împreună cu Guvernul, vom stabili şi vom defini exact nevoia de finanţare", a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. El a arătat că necesarul de finanţare externă este strâns legat de nivelul deficitului şi creşterea economică. Bugetul este construit pe o creştere economică prognozată de 2,5%, un deficit bugetar de 2% din PIB, o rată a inflaţiei de 5% şi un Produs Intern Brut de 579 de miliarde de lei (144,7 miliarde de euro). Dacă în acordul cu FMI se vor introduce alte valori pentru deficit şi pentru creşterea economică, atunci toate cifrele din buget trebuie schimbate.

COTA UNICĂ RĂMĂNE
Specialiştii FMI negociază cu Guvernul român punct cu punct condiţiile viitorului acord pe care le vor redacta în scrisoarea de intenţie ce va fi semnată şi asumată de autorităţile române. Partea română vrea să menţină cota unică de impozitare la nivelul de 16% în discuţiile tehnice cu Comisia Europeană şi FMI pentru obţinerea unei finanţări externe care să acopere deficitul de cont curent şi deficitul public, a declarat premierul Emil Boc. El a precizat că nu crede că o eventuală majorare a cotei unice va permite relansarea economiei, ci că, dimpotrivă, o astfel de creştere a impozitului unic va bloca creşterea economică. Rămâne de văzut ce altă soluţie vor găsi cei de la FMI pentru acoperirea nevoilor de finanţare ale bugetului. Doamne fereşte de o majorare a TVA, care va scumpi toate alimentele, mărfurile şi serviciile din România şi care se va întoarce împotriva oamenilor simpli.

PREMISE PENTRU CREDITE
Banii de la FMI sunt necesari pentru a ajuta la creditarea firmelor, spun autorităţile române. Mecanismul a fost prezentat în detaliu de preşedintele Traian Băsescu în emisiunea Biz Bazar, de la Antena 3. Preşedintele a spus că o parte din banii pe care România îi va împrumuta vor merge în rezerva BNR, precizând însă că acolo pot intra doar bani de la FMI, iar cealaltă parte, de câteva miliarde, va merge la Ministerul de Finanţe, pentru ca acesta să nu mai fie nevoit să caute resurse pe piaţa interbancară săptămânal, cum face în prezent. "Asta va da posibilitatea Băncii Naţionale să elibereze din rezervă", a adăugat Băsescu. Întrebat dacă asta nu înseamnă că "a doua zi banii aceia îşi iau zborul din România", Băsescu a răspuns: "Nu, că nu se poate face decât în baza unui acord că băncile nu scot banii din România. Altfel, rămân cu banii 40% în rezervă".

El a menţionat că respectivul acord se va face "între Banca Naţională şi bănci". Problema care se pune este dacă acest acord nu va îndatora foarte mult România, care va fi obligată să plătească mili-arde de euro anual pentru plata ratelor la aceste împrumuturi. Dacă suma împrumutată va fi de 20 de miliarde de euro, aşa cum se vehiculează în presa internaţională, România va plăti în primii doi ani 700 de milioane de euro, ceea ce re-prezintă numai dobânda. Însă din 2011, când va trece perioada de graţie, vom fi nevoiţi să plătim numai din acest împrumut 4 miliarde de euro, ceea ce va creşte serviciul datoriei externe la peste 8 miliarde de euro anual.

Pensii în pericol

Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat aseară la Realitatea TV că reprezentanţii Guvernului nu vor accepta o eventuală propunere a FMI de îngheţare a pensiilor. Ministrul Muncii a precizat însă că discuţiile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional nu vor fi de pe poziţii refractare şi că nu ar trebui să existe motive de îngrijorare când se vorbeşte de reluarea relaţiilor cu FMI, deoarece reluarea acestora se face prin UE şi în calitate de stat membru. (D.C.)