Criza ia caimacul

Vânzările de lactate au scăzut, ca volum, cu 15% în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2008. Cu puterea de cumpărare afectată de criză, românii consumă mai puţin şi pun tot mai mult preţ pe produsele ieftine.

Anul 2008 a fost unul de referinţă pentru industria lactatelor. "Ca valoare, vorbim de o piaţă, în 2008, de un miliard de euro, în creştere cu 17% faţă de 2007. 2008 a fost un vârf pentru ultimii cinci ani", a declarat Valentin Blănaru, director general la Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL). 2009 nu se anunţă însă la fel de bun. Ba din contră. Criza economică a lovit în puterea de cumpărare a populaţiei şi, implicit, în vânzări, tăind avântul pieţei.

VÂNZĂRI ÎN SCĂDERE
"Pe primele trei luni ale anului am avut 15% scădere de volum de vânzare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Valoric, am rămas în aceeaşi parametri, pentru că faţă de ianuarie-martie 2008, preţul produselor este acum ceva mai mare. Dar scăderea de volum de 15% este destul de importantă", a explicat Blănaru. Şi nici perioada Paştelui nu a fost la fel de bună ca în anii trecuţi, potrivit estimărilor.

Pentru că, dacă în anii trecuţi, cumpărăturile de lactate şi brânzeturi începeau cu circa zece zile înainte de Paşte, anul acesta s-au făcut cu numai trei zile înainte. "Cu siguranţă asta se va simţi în volumul de vânzare. Chiar dacă s-a cumpărat şi au existat nişte cantităţi mari, cu siguranţă nu le putem compara cu cele de anul trecut. Dar vom şti sigur spre sfârşitul lunii, când se vor încasa facturile", a precizat directorul general APRIL.

Însă, una peste alta, jucătorii din industria lactatelor speră ca această criză să nu se adâncească şi să nu se întindă pe un termen prea lung, astfel încât, la finele lui 2009, valoarea pieţei să rămână măcar la nivelul anului trecut.

"Dacă e să fim optimişti, măcar un 5% creştere faţă de anul trecut ar fi aşteptarea procesatorilor. Previziunea pesimistă ar fi să rămânem la aceeaşi valoare a pieţei de anul trecut, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a consumatorilor. Acum depinde de cât de grav se va simţi criza la consumatori. În varianta cea mai neagră posibilă poate exista şi o scădere a pieţei faţă de 2008, dar nu vom ajunge la o piaţă la nivelul anului 2007, asta este sigur. Şi asta pentru că laptele este un aliment de bază, pe care orice român îl consumă, chiar dacă acum în cantităţi mai mici", a precizat directorul general APRIL.

NE REÎNTOARCEM LA LAPTELE LA PUNGĂ
Scăderea volumului de vânzări s-a manifestat cel mai puternic pe segmentul care îi doare cel mai tare pe procesatori: cel al produselor cu valoare adăugată mare, mai scumpe. Având bani mai puţini, oamenii nu numai că au început să consume mai puţin, dar s-au orientat şi spre produse din categoria de preţ mai redus.

"Acum o să crească însă consumul de lapte la pungă, în detrimentul celui la cutie, care în anii trecuţi înregistra creşteri spectaculoase de vânzări. Este efectul crizei. Consumatorii se duc pe un produs mai ieftin, chiar dacă este clar că nu este de aceeaşi calitate, pentru că are un termen de valabilitate mai mic şi altă siguranţă alimentară", a explicat Valentin Blănaru.



El a precizat că totuşi segmentul laptelui cu diverse gusturi şi arome ar putea scăpa neatins de criză. "Acesta este un produs care se consumă zilnic şi nu vorbim numai de vânzările la supermarket, ci şi de cele din baruri şi cafenele, unde a început să intre ca substituent al cafelei. Acest segment de piaţă se bucură poate de clienţii cei mai dependenţi de brand. Este produsul care se consumă cel mai frecvent, ar trebui să nu avem scădere pe această nişă de piaţă", a argumentat Blănaru. De tendinţa de scădere a vânzărilor ar putea scăpa şi segmentul lactatelor ecologice pentru export.

Procesatorii s-au repliat rapid: produc mai puţin; fix cât se cere. Şi ce se cere. "Dacă văd că se consumă mai mult laptele care costă 1,5 sau 2 lei, generic vorbind, automat pe acela mă duc să-l fac. Nu are rost să fac aceeaşi cantitate de lapte de 4,5 lei litrul, când nu-mi cumpără mai nimeni. Scot numai atât cât trebuie pentru acei consumatori «brand addicted», care, indiferent de fluctuaţiile financiare, cumpără acel produs. Însă ăştia nu sunt cei mulţi. Cei mulţi sunt cei care se duc pe o nişă de preţ mai jos", a declarat Blănaru.

În plus, în cazul laptelui la cutie (UTH) ar putea apărea schimbări ... de ambalaj. Tot cutii, dar mai ieftine. Însă şi termenele de valabilitate se vor scurta o dată cu această schimbare.


Nu se prevăd scumpiri anul acesta
Vestea bună este că, deşi au pierderi din pricina diminuării producţiei, - costurile nu se diminuează chiar dacă cantitatea de materie primă introdusă pe linia de fabricaţie este mai mică - producătorii de lactate nu se gândesc la majorări de preţ. Situaţia actuală de pe piaţă nu le permite.

"Decât să nu vând nimic şi să stau să mi se strice marfa şi să mă coste mai mult distrugerea ei, mai bine produc la cât poate să-mi ia consumatorul. Cine vrea să anunţe la ora actuală creşteri de preţuri, se scoate singur de pe piaţă. Cu siguranţă pe perioada următoare aceste dezechilibre vor fi suportate din buzunarul procesatorului", a declarat Valentin Blănaru.

El a adăugat că, o altă motivaţie de creştere de preţ, pe care tot procesatorul o va suporta la urma urmei, este majorarea tarifelor la utilităţi sau a preţurilor la diferite imputuri. Asta dacă respectiva majorare nu depăşeşte 15%-20%. Şi deprecierea leului în faţa monedei unice europene ar putea determina o scumpire - pentru că o parte din materia primă şi toate ambalajele se importă -, doar dacă se ajunge la un curs de 4,6-4,7 lei/euro şi cumpărătorul va putea să suporte majorarea.



Însă jucătorii mari de pe piaţă s-au protejat împotriva riscului valutar, blocând încă de anul trecut, când euro era la 3,8-3,9 lei, o sumă importantă în euro, din care alimentează toate cheltuielile în valută de anul acesta.


50 de firme riscă să-şi închidă porţile
Valentin Blănaru susţine că cele 50 de companii membre APRIL - şi care prelucrează circa 80% din laptele materie primă din România - nu au dificultăţi legate de capitalizare, deşi e criză şi vânzările nu au mers prea bine. Însă există riscul ca, din cele circa 267 de fabrici de lactate existente în România - potrivit statisticilor de la finele lui 2008 -, circa 50 să dispară anul acesta.

Din cauza problemelor financiare generate de criza economică, cumulat cu faptul că acestea nu au programe de retehnologizare în vederea îndeplinirii standardelor europene, iar perioada de graţie până la care puteau face acest lucru expiră în decembrie. Însă pe sistemul unii pleacă, alţii vin, piaţa s-ar putea îmbogăţi cu noi jucători - investiţii fă-cute cu fonduri europene, dar şi firme străine care vin să proceseze în România.

"Dacă este să trag linia, la sfârşitul lui 2010 s-ar putea să am mai mulţi procesatori decât acum, deşi trendul ar trebui să fie înspre o conglomerare a pieţei. Acest trend s-a simţit încă de anul trecut. Albalact a preluat Rarăul, Lactalis a preluat Dorna, o firmă grecească, Tyras, cumpără Prodlacta Braşov, Delaco şi-a anunţat intenţia de a cumpăra o companie în România, astfel încât să treacă şi la procesare", a precizat Valentin Blănaru.


Top 10 controlează 60% din piaţă
Primii zece jucători de pe piaţa autohtonă a lactatelor controlează, împreună, 60% din aceasta. Printre fruntaşi se numără Dorna Lactate (Lactalis), Danone, Tnuva, Albalact, Friesland, Napolact, Covalact sau Prodlacta. Potrivit unei cercetări de piaţă realizate de MEMRB pe piaţa lactatelor în 2008 şi dată publicităţii în aprilie 2009, principalii competitori de pe piaţa laptelui - ca volum al vânzărilor - sunt Friesland, Albalact, Dorna Lactate, Brailact şi Primulact, iar Danone, Friesland, Tnuva, Campina şi acelaşi Albalact sunt lideri pe segmentul iaurturilor şi laptelui bătut.

La capitolul vânzări de sana şi kefir, principalii jucători sunt Friesland, Tnuva, Almera, Primulact şi Paulact. Friesland şi Tnuva, alături de Danone, Albalact şi Prodlacta sunt fruntaşii vânzărilor de smântână. Pe piaţa untului, principalii competitori sunt Albalact, Friesland, Covalact, Lactalis şi Facto Food, iar pe piaţa brânzeturilor, Delaco, Friesland, Gordon, Hochland şi Lacto Solomonescu.

În piaţa totală a lactatelor, vânzările de produse proaspete reprezintă aproximativ 56% din volum, restul constituindu-l brânzeturile. Însă ca valoare a vânzărilor brânzeturile domină piaţa. Dintre produsele proaspete laptele a fost cel mai bine vândut - după volumul vânzărilor -, potrivit studiului MEMRB.

Astfel, vânzările de lapte au reprezentat 46% din volumul total, urmate de cele de iaurt - 34,3%, smântâna - 10,3%, sana şi kefirul - 7,1%, iar untul - 2,3%. Din punct de vedere al valorii vânzărilor, iaurtul a dominat însă piaţa produselor proaspete, cu o cotă de 40,5%, urmat de lapte, smântână, unt, sana şi kefir.