Sistarea activităţii ca urmare a lipsei de comenzi, concedii forţate şi chiar disponibilizări. Aşa arată un scurt bilanţ al ultimelor zile, semn clar al faptului că efectele crizei financiare au ajuns şi în România. Alro Slatina şi Oltchim Râmnicu Vâlcea sunt ultimele "vedete" intrate pe lista neagră. O altă companie care a anunţat că pune lacătul este Kraft Foods România, care se jură însă că e vorba doar de o relocare în Bulgaria, fără legătură cu criza economică. Oricum ar fi, decizia Kraft va lăsa fără locuri de muncă 440 de angajaţi. Zilele trecute, Uzinele Dacia au anunţat că vor opri producţia în perioada 20 noiembrie-7 decembrie din cauza scăderii pieţelor auto. Arcelor Mittal închide fabrica de la Hunedoara până la sfârşitul anului şi i-a forţat pe siderurgiştii gălăţeni să-şi ia până la 15 decembrie zilele de concediu restante. Guvernul a recunoscut ieri că situaţia din economie va determina concedieri în întreaga ţară. Premierul a anunţat un pachet de măsuri anticriză: eliminarea taxei de poluare pentru sprijinirea industriei auto, dublarea subvenţiilor pentru locuinţe şi eliminarea plăţii TVA pentru lucrările de reabilitare termică a imobilelor.
Reducerea sau chiar sistarea activităţii ca urmare a lipsei de comenzi, concedii forţate şi chiar disponibilizări. Aşa arată un scurt bilanţ al ultimelor zile, semn clar al faptului că efectele crizei financiare au ajuns şi în România. Alro Slatina şi Oltchim Râmnicu Vâlcea sunt ultimele “vedete” intrate pe lista neagră.
Alro Slatina va scădea în 2009 producţia cu până la 65.000 tone de aluminiu, respectiv 25% din capacitatea totală de 260.000 de tone pe an, şi va “reduce substanţial numărul de angajaţi”, anunţa ieri acţionatul majoritar al fabricii, grupul olandez Vimetco. Decizia a fost luată evident la nivel de grup, pe plan internaţional producţia Vimetco urmând să scadă cu 160.000 de tone. Motivul îl reprezintă reducerea nivelului comenzilor. În aceste condiţii, pentru a supravieţui, Vimetco nu are altă soluţie decât să taie drastic din cheltuieli. “Reduceri riguroase de costuri, inclusiv externalizarea serviciilor care nu au legătură cu activitatea de bază, vânzarea activelor neesenţiale, o reducere substanţială a personalului din România şi instalarea unui laminor de ultimă generaţie în China vor contribui la cheltuieli pe tonă mai scăzute”, preciza grupul olandez într-un comunicat de presă.
CAZUL OLTCHIM
O altă victimă a crizei mondiale este Oltchim Râmnicu Vâlcea
care îşi va reduce activitatea în
noiembrie cu 20%-40% şi va disponibiliza într-o primă fază aproximativ 550 de
oameni. “220 de angajaţi au deja statutul de pensionari ei fiind reangajaţi
pentru a ajuta la formarea personalului iar restul de până la 550 de angajaţi
au vechimea corespunzătoare urmând a fi pensionaţi. Oltchim îşi va reduce
activitatea în luna noiembrie 2008 cu 20%, până la 40% din capacitate, astfel încât
să se evite acumularea de pierderi, asigurând în acelaşi timp livrările de
produse către clienţii din România şi clienţii tradiţionali de pe piaţa externă,
precum şi resursele necesare pentru plata furnizorilor şi a ratelor şi dobânzilor
scadente către băncile finanţatoare. Decizia este firească şi trebuie să vedem
ce se întâmplă cu această criză economică”, a declarat Constantin Roibu
directorul general al Oltchim. Unul din motivele dificultăţilor este dat de înjumătăţirea
preţurilor produselor pe care le vindea la export şi de scăderea drastică a
comenzilor. 75% din producţia Oltchim merge la export, iar 25% din produsului
final Oltchim se ducea în Turcia, ţară care şi-a întrerupt relaţiile cu această
companie. Potrivit Antena 3, AVAS ar avea în lucru o Hotărâre de Guvern pentru
a salva mai multe societăţi, printre care şi Oltchim care ar putea primi 10
milioane de euro.
INDUSTRIA GREA SE
CLATINĂ
Deciziile Vimetco şi Oltchim sunt doar ultimele dintr-un şir
al companiilor care au început să simtă pe pielea lor efectele crizei mondiale.
ArcelorMittal a anunţat luni că va sista producţia la fabrica din Hunedoara până
la sfârşitul anului, cei 1.200 de angajaţi urmând să fie trimişi în concediu
prin rotaţie. Uzinele Dacia au anunţat o nouă întrerupere a activităţii între
20 noiembrie-7 decembrie din cauza scăderii pieţelor auto, perioadă în care
salariaţii vor fi remuneraţi cu 85% din salariul total brut. Deciziilor lor au
făcut şi alte victime. Astfel, întreprinderea de Construcţii, Montaj şi Reparaţii
Siderurgice va concedia 100 de angajaţi iar Leoni Mioveni care este frunizorul
Dacia a anunţat la rândul său disponibilizări. Aproximativ 3.000 de angajaţi de
la Mechel Târgovişte au stat acasă două săptămâni, primind 75% din salariu. O
altă companie lovită de criză este Oţel Inox, unde aproape 95% angajaţi sunt în
şomaj tehnic de săptămâna trecută. “Având în vedere situaţia economică
nefavorabilă, reducerea drastică a comenzilor pe fondul crizei mondiale, se
reduce temporar activitatea societăţii. Prin rotaţie, aproape 95% dintre angajaţi societăţii vor pleca cu 75% (din salariu,
n.r.) până la sfârşitul lunii. A început deja de vinerea trecută acest program”,
a declarat Dumitru Paraschiva, lider sindical. Combinatul Azomureş din Târgu-Mureş
va reduce la jumătate activitatea de producţie până la sfârşitul anului din
cauza scăderii cererii de îngrăşăminte chimice ca urmare a crizei internaţionale.
Scăderea va duce la suspendarea activităţii începând de azi pentru 250 de
angajaţi, 10% din total. Societatea va funcţiona doar cu o singură instalaţie
de amoniac şi va opri activitatea secţiei de îngrăşăminte.
Kraft Foods pleacă
Producătorul de dulciuri şi cafea Kraft Foods România va închide până la sfârşitul anului viitor fabrica de ciocolată din Braşov, singura unitate de producţie a grupului Kraft în România, la care lucrează circa 440 de angajaţi. Oficialii companiei susţin că decizia lor nu are nici o legătură cu criza financiară. “Închiderea nu are nici o legătură cu criza. În România în ultimii ani au crescut foarte mult volumele vândute pe piaţă şi am avut nevoie de o suplimentare a capacităţii de producţie, însă în Braşov posibilităţile erau limitate din cauza spaţiului, mai ales că fabrica se află în mijlocul oraşului”, a declarat, Doina Cavache, corporate affairs manager al Kraft Foods România.
- Libiu Mateescu, Braşov
Criza a lovit fotbalul românesc
Ieri, criza economică globală a dat prima lovitură şi în fotbalul românesc. Omul de afaceri Marian Miluţ a decis să desfiinţeze echipa FC Prefab Modelu, care a activat până acum în seria I a Ligii a II-a. Preşedintele PNŢCD i-a anunţat pe jucătorii săi că a luat această decizie în urma rezultatelor slabe înregistrate în actuala ediţie de campionat, echipa aflându-se pe un loc retrogradabil. În ultima perioadă, acţiunile societăţii Prefab Bucureşti, acolo unde Miluţ deţine 80% din capital prin intermediul Romerica Internaţional, au scăzut foarte mult pe piaţa Rasdaq, astfel că omul de afaceri s-a ales cu o pierdere de 243 milioane lei.
Cât costă un milion de şomeri?
Semnele crizei economice se înmulţesc de la o zi la alta.
Sindicatele anunţă un dezastru: peste un milion de şomeri în 2009. Dacă va fi aşa,
costurile statului român vor fi foarte mari.
Sindicatele din România trag semnale de alarmă, spunând că
rata şomajului va creşte foarte mult la începutul anului viitor, iar economia
noastră este în mare pericol.
NE PERMITEM?
Dacă aceste estimări sumbre se vor adeveri, un milion de şomeri
ar costa bugetul statului cel puţin 405 milioane de lei pe lună. Într-un an
bugetul statului ar trebui să aloce 1,4 miliarde de euro doar pentru finanţarea
ajutoarelor de şomaj. Ajutorul de şomaj minim este de 405 lei, adică 75% din
salariul minim brut, de 540 de lei. La această sumă minimă se adaugă procente
de 3, 5, 7 sau 10 %, în funcţie de stagiul mediu de cotizaţie. Ajutorul de şomaj
se acordă pe perioade de 6, 9 sau 12 luni, tot în funcţie de stagiul de
cotizare. Cei care au plătit cotizaţii doar 12 luni continuu în ultimele 24 de
luni, primesc şomaj pe perioada minimă de 6 luni. Cei care au peste trei ani
vechime, primesc ajutorul de şomaj 9 luni, iar cei care au lucrat peste 10 ani,
primesc şomajul pe perioada maximă de un an.
FĂRĂ AJUTOR DE LA
STAT
Regulile ajutorului de şomaj sunt dure: cine a lucrat la
negru, în ţară sau în străinătate, nu are nici
vechime, nici şomaj. Ajutorul nu se poate lua decât dacă s-a plătit continuu
cotizaţie, timp de 12 luni din ultimele 24. Dacă cineva a lucrat cu mai mulţi
ani în urmă, nu poate să ia ajutor de şomaj. Pentru a-şi depune dosarul, şomerul
trebuie să se prezinte cu toate actele la agenţia locală de şomaj din
localitatea în care are domiciliul: disponibilizarea, adeverinţa de încetare a
contractului de muncă, din care să rezulte că nu a plecat din vina lui, copie a
cărţii de muncă a diplomelor de studii şi adeverinţă medicală. Atenţie: cine
pleacă prin demisie, nu beneficiază de ajutor de şomaj!
INFORMAŢII LINIŞTITOARE
Pe de altă parte, Agenţia Naţională pentru ocuparea Forţei
de Muncă (ANOFM) susţine că ar trebui să stăm liniştiţi, pentru că numărul şomerilor
nu va creşte îngrijorător, conform datelor pe care le deţine până în acest
moment. Ieri s-a anunţat o rată a şomajului de 4%, adică o creştere cu 0,1% faţă
de luna precedentă.
Reprezentanţii ANOFM şi ai Ministerului Muncii susţin că şomajul în creştere este o falsă problemă: “Nici vorbă. Eu nu ştiu de unde au scos anumite sondaje această isterie că şomajul atinge un milion şi ceva. De unde încă 600.000 de şomeri veniţi în ţară? De unde cei 500.000 pe care anumiţi lideri de la patronate, sindicate, ONG-uri au scos-o? Probabil va fi o creştere, dar în nici un caz aşa cum se spune”, susţine Dumitru Pelican, directorul executiv al AMOFM Bucureşti.
29.000 DE ŞOMERI
Acelaşi lucru spune şi ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu,
bazându-se pe datele înregistrate lunar la agenţiile teritoriale pentru
ocuparea forţei de muncă. “Ultima monitorizare a fost luată astăzi de dimineaţă
(ieri, n.r.), iar până la sfârşitul anului se preconizează în jur de 29.000 de şomeri.
Ne încadrăm în aceleaşi cifre din anii precedenţi pentru că în perioada de iarnă
şomajul creşte. Dacă sindicatele au alte informaţii, ar trebui să ni le aducă
la cunoştinţă.”, spune ministrul Muncii.
- Diana Caloianu
Plan anticriză făcut de Guvern
Guvernul intenţionează să reducă CAS cu 10%, să introducă
bonusuri pentru bun platnici, să elimine taxa de poluare auto.
Premierul Tăriceanu a
prezentat ieri la Guvern un plan pentru sprijinirea economiei gândit pe
parcursul a patru ani şi care prevede o serie de facilităţi fiscale. Astfel,
contribuţiile de asigurări sociale vor fi reduse cu zece puncte procentuale,
dividendele investite sau reinvestite în noi firme nu vor fi impozitate, iar
pentru plata la timp a impozitelor va fi acordat, din ianuarie 2009, “un bonus
fiscal” de 5% din valoarea acestora, atât persoanelor fizice, cât şi celor
juridice. Potrivit premierului, firmele care vor angaja persoane intrate în şomaj
de trei luni vor primi o mie de euro pentru fiecare post astfel ocupat, iar
pentru investiţii de 100 milioane euro vor fi acordate ajutoare de stat de până
la 50 milioane euro. Programul nu a fost încă adoptat sub forma unui act
normativ şi nici nu e prevăzut un termen pentru introducerea lui. În plus,
pentru atenuarea efectelor crizei, Guvernul ia în calcul eliminarea taxei de
poluare auto pentru vehicule noi, dublarea alocaţiilor bugetare din 2009 pentru
construcţia de locuinţe şi derularea lucrărilor de reabilitare termică a
imobilelor fără plata TVA, susţin surse guvernamentale citate de Mediafax.
Premierul a negat însă în cadrul emisiunii “Ştirea zilei” de la Antena 3, că
Guvernul are de gând să elimine taxa de poluare auto pentru maşinile noi, dar că
va gândi măsuri pentru diminuarea importului de rable.
În urma unei întâlniri pe tema crizei financiare, preşedintele ARB Radu Gheţea a anunţat că Guvernul şi comunitatea bancară doresc să realizeze un grup de lucru care să identifice modalităţile prin care sistemul bancar românesc să funcţioneze la parametri normali, iar activitatea de finanţare să se reia mult mai vizibil ca în prezent.
- Gabriela Antoniu