Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tensiunea în jurul pensiilor explodează în Europa, iar România se află în vizorul avertizărilor internaționale ca una dintre țările unde sistemul de pensii ar putea face primul „pas greșit”. Un expert britanic din spatele think tank‑ului Friends of Europe, Giles Merritt, declară clar pentru The Telegraph că, dacă va exista o prăbușire a sistemelor de pensii la nivel european, aceasta ar putea începe în România și Bulgaria, unde dezechilibrele demografice și financiare sunt deja foarte pronunțate.
Pensii în România: ce urmează pe termen scurt?
Sistemul de pensii din România trăiește o dublă criză: una demografică și una fiscală. Populația scade, iar aproximativ o cincime dintre români trăiesc deja în străinătate, ceea ce înseamnă mai puțini contribuitori și mai puține contribuții pentru CAS. În același timp, la orizontul anului 2030 apare „valul” a două milioane de pensionari născuți în perioada interdicției avortului din anii ’60, care vor ajunge la vârsta de pensionare într‑un sistem deja tensionat.
Guvernul român a adoptat deja un pachet de reforme dure: pensiile de stat vor fi înghețate cel puțin până în 2027, iar pensionarii au pierdut scutirea de la contribuțiile de sănătate, fiind obligați să plătească 10% pentru veniturile din pensii care depășesc 3.000 de lei. Deși pensia medie a crescut ușor în 2025, puterea ei de cumpărare a scăzut, iar în 2024 bugetul asigurărilor sociale de stat a fost acoperit parțial de subvenții de la stat, în sumă de aproape 24 miliarde de lei – ceea ce arată că Pilonul 1 trăiește deja din transferuri publice, nu doar din contribuții.
România, Bulgaria și „bomba cu ceas” a pensiilor
Expertul Giles Merritt avertizează că sistemul actual nu este doar o problemă financiară, ci una profund socială și politică, în care generațiile mai târziu ajung să se confrunte frontal. Pe de o parte, pensionarii – care se consideră „platnici cu dreptul” – speră să păstreze pensiile pe care le consideră câștigate, iar pe de altă parte tinerii muncesc mai mult pentru a susține un sistem în care tot mai puțini cred că vor mai beneficia.
Creșterea vârstei de pensionare și a contribuțiilor la pensie, măsuri devenite frecvente în Europa, sunt văzute ca o formă de „taxare a tinerilor”, iar în România presiunea este accentuată de scăderea natalității, emigrarea masivă și lipsa unor mecanisme de compensare eficiente. Bulgaria, care a adoptat recent euro, înregistrează deja nemulțumiri mari printre tinerii care plătesc mai mult pentru pensii, într‑un context de fonduri de rezervă slabite și de populație în scădere.
Pensii vs. costul vieții în Europa
Un raport recent al companiei britanice Moorepay arată că în 20 din 39 de țări europene pensia de stat nu acoperă chiar și cheltuielile de bază ale unui singur pensionar, fără chirie. Pentru România, deși nu figurează printre cele mai defavorabile, pensiile acoperă doar o parte din nevoile zilnice, iar în multe orașe diferența este dramatică când intră în calcul chiria și serviciile de sănătate, potrivit Euronews.
În schimb, în țări precum Luxemburg, Italia, Finlanda sau Spania, pensia de stat poate depăși de două ori costul mediu al vieții, iar în Germania, Danemarca, Olanda sau Suedia acoperă cu bine necesitățile de bază, lăsând un surplus real. În Baltica, Peninsula Balcanică și țări precum Albania, Ucraina, Moldova sau Georgia, pensiile de stat nu acoperă nici jumătate din costul de viață, iar familiile sunt obligate să completeze venitul vârstnicilor.
Ce urmează pentru pensiile românilor?
În Europa, fiecare stat reacționează la presiunea demografică printr‑o combinație de creșteri ale vârstei de pensionare, a contribuțiilor sau a reformelor structurale. În România, discuțiile centrale se axează fie pe consolidarea Pilonului 1, fie pe tranziția treptată către un sistem mai puternic base pe pensii private obligatorii (Pilonul 2), ca o alternativă la „piramida” actuală care se bazează tot mai mult pe bani de la stat.
Totuși, orice soluție durează ani de zile să se contureze și implică riscuri de instabilitate socială, mai ales dacă guvernele ignoră tensiunile deja vizibile între generații. Pentru tinerii români, care muncesc mai mult, plătesc mai mult și adesea nu văd un viitor sigur în pensie, urmările ar putea fi politice: o mutare masivă către partide populiste, nemulțumirea pe străzi și o presiune tot mai mare asupra autorităților de a lua decizii dure și neplăcute.
Citește pe Antena3.ro
